marți, 14 ianuarie 2014



ce dilema...independent de vointa mea, darurile mele capatasera continut si ma asteptau triste si nenumite de mine sa le implinesc, si am ales , si atunci m-am schimbat , mi-am luat haine noi, colorate sa ma pot ascunde in anonimatul strazi, atunci m-am inventat pe mine cea de toate zilele si am incetat sa mai sper. Descoperisem intr-o zi de marti , ca sunt victima coincidentelor, ca tot intr-o zi de marti sa pariez pe sufletul meu, ca ''actorul'' care isi sapase teatru in sufletul meu . Am castigat pariul incet si de-avalma a venit peste mine primavara cu liliac si bai de trandafir, cu Tocata si Fuga in Re Minor al lui Bach, cu Avalanche a lui Leonard Cohen, si papanasii cu smantana ; mestecam dulce-amar si cu foame coincidentele din viata mea...si atunci am iubit VIOLET...

sâmbătă, 21 decembrie 2013

CIORNA...



Eu insa-mi sunt zabrelele inchisorii din care-ti vorbesc, mainile mele nu pot ajunge la tine . Cu cat le intind mai tare,cu atat imi sap rani mai adanci. Stiu poate ca zabrelele care ma ingenunchiaza sunt mainile mele.
Nu stiu ce impresie va face  aceasta insiruire de ganduri si nici nu -mi pasa, doar ca simteam nevoia sa scriu. Simteam nevoia sa scriu cuiva - cuiva care a incercat sa ma inteleaga, cuiva care a incercat sa incalzeazca la flacara propriului suflet  un altul..
 Numai scriind (dupa umila mea parere) mai poti sa dezvolti tot ceea ce e constrans  la refulare in tine .
 Vroiam sa spun ca desi oamenii iubesc albul , sufletul lor nu e alb.
Fiecare trup este acelas in fiecare oglinda dar sufletul este altul, si nu sufletul, sufletele din noi ; un copac nu are o frunza , are un frunzis. In noi sunt paduri si asta nu vor sa o stie oamenii. Eu nu am stiut si de aceea ''EU'' nu mai exist. Nu mai am nici trup,nici umbra , Nimic nu mai trece , nimic nu se mai misca ,nimic nu mai curge. Totul sta in mine . Am bulgari de pamant in gura si geamatul meu  este ca cel al unui vierme acoperit de munti.
Aceasta spovedanie nu este facuta pentru respectul dreptatii pamantesti , ci pentru fiinta caruia ''EU'' a mai putut trai odata.
''Eu sunt leprosul de langa templu care nu cerseste decat credinta in dragoste , dar mana mi s-a uscat intinsa ''
....viata?( se spune ) incepe de acolo de unde inceteaza vorbele . Viata e geamat, e scrasnet , e urlet, e lupta,zvarcolire,rastignire, inviere, rascumparare. Viata este drumul prin Iad spre...Dumnezeu!
Eu am ajuns langa mormant si inalt spre tine templul in care am vazut berzele venind cu adieri de vant si doruri de viata...si-mi cobor sicriul in care nu incap banutii de flori cu care trebuie platita vama..
nu intoarce  capul si nu te opri pentru a spune '' Dzeu sa o ierte!'' pentru ca pacatele mele vor fi incrustate pe giulgiu alb al diminetii si soarele isi va intoarce privirea, intunericul ma va arde, iar limbile de foc ale adevarului vor cuprinde intreaga omenire.
va urma..

miercuri, 31 iulie 2013

One day baby...



Nopti de vara pline de pasiune, vise,promisiuni, dorinte uitate in podul unei case vechi si abandonate numita simplu ''
SUFLET''. Acolo totul este vechi ,prafuit si parca uitat de lume.Acolo inca visele noastre  sunt valabile, acolo nimeni nu ne cere ''chirie'' sa ne iubim,acolo si doar acolo noi mai EXISTAM .Nici timpul nici viata nu ne sunt prieteni, aici ,in lumea asta am fost ''condamnati'' sa nu FIM si orice am face ,prin faptul ca ne iubim prea mult ne ranim .
Poate dupa ce vom mai evolua putin si ne vom satura de tot ce ne tine acum in punctul asta, vom reusi sa ne intalnim la poarta casei si vom reusi impreuna sa reluam albumul sufletului nostru si sa continuam sa ''scriem'' o frumoasa poveste .....sau poate nu.

joi, 25 aprilie 2013

din jurnalul Anei part 1


Zambete false,atingeri lipsite de sentimente,sarut mecanic si multe sticle de vin rosu . Asa incepe o zi din viata Anei impreuna cu un oarecare domn generos ce-si permite sa o  cumpere pentru cateva ore doar pentru a-si arata ca inca e in stare sa fie barbat!
Asta e problema noastra, uitam sa iubim , refuzam sa simtim si ne place tot ce este accesibil si usor..iar societatea ne-a educat de mici ca  totul se cumpara cu bani . ce trist! uitam sa fim noi, uitam sa daruim si sa primim si mai ales uitam ca la sfarsitul zilei tot singuri ramanem .....
Va continua!

miercuri, 27 februarie 2013

actul final...inceputul...




Sunt prizoniera propriilor mele ganduri si sentimente . E un cerc vicios si daunator in contextul in care viata e in continua miscare.
Miscarea e buna, inseamna evolutie dar cateodata ti-ai dori ca timpul sa se opreasca macar cateva secunde, pentru a zabovi si a-ti vindeca sufletul de tot ce te apasa si te doare,,dar nu e niciodata asa cum ne dorim noi..!
Intr-un decor urban cu o scena veche din lemn de nuc sta sufletul unui calator pelerin si isi panseaza ranile timpului! poate va mai fi in stare sa-si joace ultimul act , spectatorii asteapta cu sufletul la gura o piesa de neuitat orchestrata de TINE sau poate de MiNe...nu exista viitor sau trecut, totul este o priectie, asa ca timpul care este cel mai intelept si batran ''maestru'' va decide ...

duminică, 20 ianuarie 2013

brambura la 7 dimineata !

Ora 7 dimineata  ma surprinde treaza punandu-mi o groaza de intrebari si macinandu-ma gandul ca nu voi gasi niciodata ceea ce ma va linisti..intrebarea este ce ma linisteste sau cine ?  poate ca trebuie sa ne rezumam la ce nu la cine, pentru ca acel ''cineva'' cu adevarat pentru tine nu exista( crede-ma pe mine pe cuvant ) , trebuie doar sa te educi sa iubesti daca te vezi in filmele acelea cu familii fericite si totul roz...ei bine nu asta era scopul postarii mele, ci cautarea linistii.
intorcandu-ne la oile noastre observ ca viata mea e patetica oarecum, stau la 7 dimineata sa caut acul din carul cu fan si nu inteleg rostul. simt nevoia atat de mult sa ma reapuc de scris, dar  atunci cand sunt pusa in fata unei coli parca nu ies cuvintele,nu iese nimic, dar nimic si asta ma pune serios pe ganduri ! eram buna la asta odata, imi placea si savuram momentul in care terminam ceva de scris ,dar acum nimic. in ciuda nevoii mele de a scrie e ceva ce ma impiedica si nu reusesc sa inteleg ce!??
trebuie poate sa ma regasesc! 
ma rog oricum nu mai citeste nimeni blog-ul meu asa ca nu ma mai straduiesc sa pun si poza si sa fac postarea asta inutila sa arate bine! acestea fiind spuse noapte buna sau buna dimineata cum e mai bine pentru fiecare si o saptamana buna sau mai putin buna asta depinde numai de voi !:)
=and we are out !=

marți, 4 decembrie 2012

Buna dimineata...



.... sau poate mai putin buna , nu stiu ce sa spun despre voi dar eu ma simt mai bine ca niciodata.
Ce e drept e drept, nu am mai scris pe blog de ceva timp si ma gandeam ca se simt singure miile de pagini goale care ma asteapta pe mine sa scriu.......evident....( sau poate mai putin evident) nu am nimic important de transmis la ora asta decat faptul ca imi place la nebunie noua mea viata!! da! ati citit bine ... la nebunie. 
de ce ?
doar pentru ca in viata mea nu mai exista idioti sinistrii (sa-mi citez o prietena) deci, automat nu mai exista asa de multe griji si framantari interioare care imi manaca timpul meu pretios :) si pentru asta nu pot decat sa ii multumesc unei singure persoane:), adica mie  :)......ei bine sa avem o zi buna si plina de surprize placute...sau mai putin placute! 

;;