duminică, 25 octombrie 2009

Sub semnul lui Binach


>Ma petrec colorat intre alb si negru,invatand sa tresar cand ingerii isi pierd aripile.Colectionez lacrimi,clasificandu-le in functie de anotimp.Solitara in nepereche,vindecata in neputinta,decolorata,dragostea impleteste,absurd,deochiat imaginile unui trecut care nu-mi apartine. Nu-mi strig mortii-n ajutor,nici nu-mi invoc dreptul la replica,iubesc tacerea asta grea ca un cer si-mi leg sufletul de soare ,sa arda sa purifice durerea asta de amintiri inventate de-un HRIST,ars de-o flacara,numai una,legata de verbul ,a fi' gresit conjugat. Am cules de pe jos 'piatra' aruncata in mine cu atata ura si am considerato 'semn de recunoastere' langa o borna pe care statea scris''child in time'' Va invit aici,la premiera, o premiera absoluta intr-o viata in care contina amputarea!! Personajele fiti voi,dragii mei vizitatori,colectionari,poate ca si mine de clipe unice,sinceri prin neprezenta,reali prin cuvinte,va invit sa ridicati cortina!! (...in spatele ei veti gasi o lacrima,aici va astept,impietrita,pana-n secolul urmator...

0 comentarii:

Trimiteți un comentariu

Nu aveti nimic de comentat?