Butterfly-->

o cheama Fr...

2012-01-08T13:47:00.000-08:00

Ceasul se opreste, rasuflarea ta se linisteste, te ridici, iti acoperi sanii si te asezi sa bei un pahar cu sampanie, iti aprinzi o tigara pozandu-mi in cele mai frumoase ipostaze .Ochii tai ,doua stele albastre se uita la mine si parca imi mangaie chipul uimit.

Te ridici usor sa nu trezesti timpul, pasesti suav iar ochii mei iti admira atitudinea de zeita renascuta din cenusa, te apropii incet imi mangai ochii, buzele, sanii si incepi sa ma saruti incet pe gat apoi cobori lin spre sani si imi spui'' te iubesc''.

Va continua....

judecata?

2012-01-06T19:16:00.000-08:00

Sambata dimineata ploioasa si ursuza, cu vantul care parca te avertizeaza ca se apropie momentul, momentul sa faci un salt, momentul in care esti numai tu si cu EL si ti se face judecata,trage o linie sub care scrie vizibil si citet ''total:''..si atunci te simti ca intr-un banal joc de rentz cand iti aflii rezultatul, dar e mult mai mult decat un rezultat, este decisiv daca esti acceptat sau respins, ca la examene! inima iti pulseaza si simti un gol mare in stomac, parca nu-ti vine sa crezi ca ai ajuns pana aici si ca este real, in plus bunicul te-a avertizat dar tu nu l-ai ascultat; EL te roaga sa iesi putin din sala de judecata si te vor chema ei in 10 minute ca sa-ti dea un raspuns.....supus dar cu multe lucruri de spus iesi , te asezi pe jos si astepti, astepti .......

.................................................................................................................

VA CONTINUA!

nenumitule, cu drag!

2012-01-03T07:55:00.000-08:00

34 de grame intr-un singur suflet

34 de ganduri uitate in podul copilariei

34 de amintiri memorabile

34 de iubiri uitate

34 de fete inexpresive

34 de masti zambitoare

34 de idealuri

34 de ani de experienta

34 de fotografii colorate

34 de criminali

34 de suflete iubite

34 de regrete...

.........

Ai doar 34 de ani si o tristete de 80 ,

ai doar 34 de ani dar ai 2 copii frumosi

ai doar 34 de ani si multe regrete

Deschide ochii, viseaza, iubeste, nu-ti mai fie teama de esec,

reconecteaza-te cu copilul rebel si agil ce erai odata.

Deschide-ti sufletul si simte din nou acel ceva ce-ti dadea stralucire, nu te limita la gri si albastru , coloreaza suflete, dar intai incepi cu al tau ( recolorandu-l) , TRAIESTE ,ai doar 34 , cat o sa te mai ascunzi in spatele acestui paravan ?

........

va continua...

Franturi de suflet

2011-12-10T14:43:00.001-08:00

port in sange
un drum
de apa
si sangele
apa nu se face;

port in oase
un drum
de piatra
si osul
piatra nu se face;

port in talpi
un drum
de moarte
si talpa..

si talpa
se opreste

se opreste
si zace
si zace
pana cand
umbra
de sub ea
floare se face

si umbra
inflorita
se duce
mai depart
in sufletul
tau!

armistitiu...

2011-12-10T05:23:00.001-08:00

Dacă iubirea ar avea miros ,

ar trebui sa simti si in vis,

parfumul tuturor florilor dintr-o zi de vara !

Dacă ar avea forma ,

ar putea fi cea mai maiastra si albă pasare,

Iar daca trupul nostru ar trebui sa o simta,

iubirea ar fi imbratisarea insasi.

Dar nu este posibil !

oare de ce, ingerii si Dumnezeu vad Iubirea !?

O simt !

Daca s-ar intalni ,ce si-ar spune Iubirea si Timpul ?
Scepticii cred ca iubirea este inexplicabila!

Daca este asa , de ce atunci cand pleacă lasa in urma Ei,

lacrimile de cristal imprastiate,

pe un drum al viselor

infirmilor!
Mi-as dori sa vorbesc cu Iubirea,

sa o înţeleg

si sa facem un armistitiu :

sa-mi lase o raza din ea,

ca sa nu mai simt niciodată

singuratatea unei nopţi de vara,

tristetea, lacrimile …

Sa iubesti este o stare!

Sa nu iubesti este reversal medaliei !

night of the hunter....

2011-12-04T10:43:00.001-08:00

Aveam sa las totul pentru tine asa cum fusese cand eram impreuna. Poate ai sa crezi ca mai sunt acolo… da… claxonul… ies, afara ploua...

Apuc valiza cu amintiri si sufletul mi-l trezesc si-l arunc cu ultimele suflari in ploaia dulce si calda a serii de vara. Masina este goala, asemeni starzilor, doar soferul ce mai aminteste de vechi trairi, vechi intamplari, el e inca viu. Eu nu mai sunt. Durerea mea se scrie pe pergamentele inimii chiar acum, se plange viata pe care am avut-o si iubirile ce le-am purtat, mai ales una, ultima poate. Sigur ultima…

O ultima privire spre geamul vechi, unde ne regaseam cuprinsi mereu cand lumea se dorea privita. E gol acum, acoperit, sumbru. Poate va mai fi atins candva de maini care cuprind, care se iubesc, maini care simt… Masina pleaca repede si picaturile de ploaie ce m-au udat ma ajuta sa nu arat ca plang… Sufletul e distrus, nici o urma de fericire, nici urma de tine si mi-am jurat ca atunci cand te vei regasi pe strada mea, voi trage perdeaua sa nu observi ca am lasat totul acolo cand am plecat, zambetul, simtirea, iubirea, viata, pe mine intreaga... Umblu acum fara chip si fara suflet, sunt o umbra a amintirilor mele, care ma acopera tot mai mult.

Si am inceput iar sa visez, abia trezita din alt vis, m-am pierdut intr-unul nou, mai indepartat, mai real, mai crud…

…nici nu stiu daca m-ai auzit cand te-am strigat, nu mai stiu acum daca a fost aievea sau doar in gandul meu... am vrut sa te strig iar, dar mi s-a parut atat de lung drumul din gand spre exterior, incat am stiut ca-i imposibil sa ma mai auzi… si am lasat momentul sa treaca... parca au taiat in carne clipele in care te-am vazut cum te indepartai... Dar am tacut, am acceptat, am plans parca toate lacrimile pe care le-am strans pana atunci intr-o singura clipa... si s-a sfarsit. Intr-un minut ai disparut, masina s-a auzit plecand in graba si toate lucrurile au revenit la normal, mai putin sufletul meu. In el s-au redeschis ranile vechi... nu mai stiu ce simt … nu mai pot gandi, m-am pierdut… eu… pe mine… nu ma mai pot gasi!

Simt cum te pierd prin vantul acesta de decembrie , cum te indepartezi de mine , chiar daca zici ca ai facut o alegere! imi este greu, iar sufetul meu plange in tihna si se roaga ca totul sa fie cum a fost!
Ma doare sa vanez, sa alerg, sa-mi pierd incet incet sulfetul doar ca sa te urmez orbeste catre ceva ce nici tu nu stii unde duce !
insa eu nu renunt, si SPER ca totul va fii bine , mai bine ma mint, ma doare sa vad realitatea, ma doare sa vad ca in bratele Ei esti mai fericit, ma doare ca nu am insemnat nimic pt tine si ca tu ai insemnat TOTUL!
poate ca va veni vremea cand o sa pot sa-ti dau drumul si va fii mai putin dureros, dar deocamdata nu pot oricat as vrea, mainile mele involuntar te prind de brat si gura mea rosteste tremurat '' mai ramai, te rog''! ......si apoi tacere!
Va continua !

to: forever......you didn't last....Un actor grabit si o noapte de-o vara...

2011-11-20T05:38:00.001-08:00

EL catre mine:

A fost odata intr-o zi de vara....simturile mi se ascuteau si mintea ridica ushor voalul iluziei....incet incet la orizont isi facea aparitia o silueta de domnisoara. Inainta cu pasi mici dar siguri catre mine. Cand am vazut-o am simtit o dilatare a timpului... putin cate putin a inceput sa ma acapareze un sentiment. Nu era strain...ci doar uitat. A urmat o zi foarte amuzanta...era ziua ei. Intalnirile au progresat si au fost din ce in ce mai dese...ne-am mutat impreuna. Aerul ei de inteleapta inocenta ma faceau sa trec peste incapatanarile si mofturile de moment...Urcusuri, coborasuri, momente pe care daca as putea le-as sterge, sau...nu, pentru ca am invatat din ele. In putin timp am renascut si mi-am redescoperit sufletul cu o mare parte din culorile si fluturii sai...iar pentru asta ii voi multumi toata viata mea si toata viata mea va avea un loc NUMAI si numai al ei...Multumesc ca mi-ai adus aminte cum sa iubesc. Tu esti "Christofor" al meu!

Iti doresc sa gasesti (pana ma voi intoarce) pe cineva care sa te iubeasca, sa te inteleaga si sa te aprecieze cel putin cat ai facut tu astea pentru mine! Te iubesc!

Raspunsul meu:

Dragul meu,Nenumitule ,

Iti doresc sa-ti gasesti drumul si sensul vietii tale si ai fluturilor tai multicolori! Sa nu-ti uiti niciodata radacinile si sa gasesti linistea si alinarea dupa care tanjesti atat de mult in sufletul acela al tau ce-i inconjoara pe cei de langa tine cu lumina dar si tristete!

Nu este usor, nimeni nu a spus ca este usor( nici macar Christofor), ideea este sa reusesti sa te ridici din ''intunericul'' in care ai salasluit atata timp si sa oferi o sansa sufletului sa ofere iubirea si sa primeasca.

Un prieten mi-a spus ca sunt''o clipa'' si ca dupa dispar, nu face si tu aceeiasi greseala ca si mine, nu-ti parasi persoanele dragi doar pt ca te simti neputincios si ti-e frica sa primesti iubire si compasiune!]

Mai tii minte momentele frumoase dintre noi? Mai tii minte atingerile, privirile, mangaierile ,zambetele, jocurile ce ne ajutau sa intelegem lumea asta gri si rea din jurul nostru ? pretuieste-le pt ca amintirile sunt singurul''bagaj'' cu care plecam de pe lumea asta!

Nu-ti inabusi sentimentele si simtirile ce le-ai redeschis cu cheia iubirii , vei regreta si iti va fi foarte greu sa redeschizi aceeasi usa a 2a oara!

Ochii tai , buzele tale spun povesti frumoase si traite la lumina , deci esti un om al luminii, nu o da la schimb pentru nimic in lume!Pastreaz-o in inima ta si fructific-o pt ca numai asa putem colora lumea asta, prin IUBIRE !

Mi-ai provocat o durere mare, dar este de inteles, pt ca esti doar ''un actor grabit'' ce-si cauta drumul si sensul....insa nu uita eu voi fii intodeauna pe scena ''unei nopti de vara'' asteptandu-te si sperand ca te vei intoarce ; chiar de nu va fi asa voi fii fericita sa te vad ca esti cu adevarat fericit cu EA. EA este si va ramane iubirea ta vesnica iar asta este o lectie pt mine ( vezi amandoi invatam si am invatat din relatia ce a fost ).

In concluzie iti doresc si tie actorul meu ce a fugit de pe scena verii noastre si EI o viata frumoasa si un drum la lumina ...poate intr-o alta viata vom mai avea o sansa si atunci te voi alina mai des, te voi mangaia si te voi aprecia mai mult, dar pana atunci drum bun si sa ne revedem cu dragoste in suflet si amintiri in gand!

Ai fost pentru mine o relatie de-o vara, o vara ce ne-a scrijelit numele noastre pe copacul acela mare si frumos din IOR ! Ior va ramane locul nostru de joaca si numai al nostru, fara EA!

Sa nu intelegi gresit cuvintele mele , Sunt din DRAGOSTE!

Alexa o cheama...

2011-11-20T04:50:00.001-08:00

Priviri, zambete, gesturi, chicoteli, intr-un bar plin de fum si oameni voiosi parca noi doua ne cunoasteam de o vesnicie, fiecare gest, fiecare privire avea povestea lor. . Comunicam dincolo de cuvinte, parca ne cunosteam de o vesnicie.

Atunci drumurile noastre s-au intalnit si buzele tale ma ispiteau dar ochii imi interziceau, era un joc inocent, dar in acelas timp senzual a doua suflete ce se regasisera.Apoi a urmat ca o avalansa revelionul cu sampanie,atingeri, si o noapte de neuitat cand parca ochii tai de cleopatra isi doreau o parte din mine...vroiai inima mea si dragostea mea, iar eu ca un slujitor de nadejde ti le-am oferit pe colturile lunii ce ne veghea in seara aceea mistica.Mi-am inclinat capul si apoi ti-am mangaiat trupul perfect si buzele ce ma ispitisira de la inceput sa ma joc.

Apoi au urmat nenumarate intalniri ce m-au facut sa ma indragostesc de tine si de trupul tau ce emana o mare senzualitate .

Iti multumesc ca existi in viata mea, in calitate de iubita si de prietena! Sa nu uiti niciodata ca sunt la un telefon distanta si ca orice s-ar intampla ai ramas in sufletul meu si ai un loc special!

ura,iubire iertare( schita )

2011-11-10T06:53:00.001-08:00

Deschid cartea schimbarilor si hotarata incep sa scriu :

'' de acum voi fii numai de partea luminii si o voi imbratisa asa cum imi place sa ma imbratiseze pe mine mama "

''de azi imi voi lua armele cele mai de pret, iubirea, rabdarea, cumpatarea si prietenia si voi porni la lupta impotriva intunericului si a celor ce-mi transforma persoanele dragi in roboti si produse perfecte ale societatii''

'' de azi nu voi mai riposta prin URA , ci prin IUBIRE, '' permit universului sa transmita iubire prin mine'' ''

'' de azi voi fi ceea ce trebuia sa fiu de mult ,ceea ce mi-a scris universul sa devin "

''de azi ma voi duce la fiecare suflet pur ce l-am strivit si i-am ''furat'' culorile vietii sa-mi cer IERTARE si sa le dau ceea ce le-am luat din cauza efectului ''turmei''

Inchid cartea, ma uit pe coperta si imi readuc aminte de ce am inceput acest''eperiment''!

Sting lumanarile ce imi luminau cuvintele si gandurile , ramanand intr-un intuneric ce imi ofera linistea sa contemplez!

schita

2011-11-07T06:04:00.000-08:00

Un pahar de vin rosu, lumanari, flori, ciocolata neagra, caviar,scoici si o carte cu file inca nescrise intitulata '' SCHIMBARI'' cu o coperta colorata si un zambet de copil ce-ti umple sufletul de speranta...nesigura de ce pot face si ingropata in frici deschid cartea, iau stiloul bunicii si incerc sa scriu macar o fraza ce poate ajuta titlul....

Orice as scrie parca nu mi se pare suficient de bun, suficient de real, suficient de acceptat de mine..si poate si de cei din jur! Dar de ce trebuie sa fie acceptat de lumea exterioara?!

hmmm.......Va Continua!

ganduri brambura....

2011-11-06T02:57:00.000-08:00

Toamna, regrete, lacrimi , suras trist, atingeri trecatoare, priviri fara adancime,...aici am ajuns noi !E ciudat cand incerci din rasputeri sa intelegi pe cineva si ajungi la concluzia ca nu are rost, dupa atata grija, iti dai seama ca micul tau glob de cristal este spart demult in bucati mici si stralucitoare, orice ai face sa-l repari el tot nu vrea, asa ca il ingropi in sufletul celor ce nu vorbesc si ii dai un alt inteles ca sa uiti! Uitarea este cea mai la indemana ''arma'' si cea mai dezgustatoare , pt ca acolo undeva in Univers acel lucru exista si va exista, deja l-ai clasificat dar fara al finaliza!Si aici ajungem la lasitate, cel mai greu ''sentiment'' pe care il poti purta ...in timp fiind umbrit de intrebarea ''de ce?'' care te sapa si nu iti da pace !Te ridici zambesti iti iei aminitile colorate si pleci, dar unde? Unde pleci acum? catre ce orizonturi? ce drum sa apuci? cu frica si tristete ramai la intersectia vietii tale si te asezi pierdut,cu fluturii sufletului striviti si cu regrete, dar parca le ingropasei si le clasificasesi, ce s-a intamplat ?

va continua!

poate regasire....

2011-11-03T11:24:00.000-07:00

De cate ori in viata nu simtim ca ne-am pierdut?
Cautam prin trupul gol farame de suflet ,parti dintr-o inima cesimte si nu mai bate mecanic ,clipe sterse de colbul tristetilor si alregretelor.Ne privim mainile albe si uscate de anii ce-au trecut decand s-au plimbat ultima data pe cararea unui chip catifelat ,cu floride zambete , lumini din ochii de soare, adieri de fericire.Sufleteimbatranite timpuriu de prea multe ierni grele si toamne ploioase.Aramas in urma doar un chip palid ,ochi speriati, fixati spreintunericul adanc ce pare ca incet te cuprinde ,dinspre suflet spre-nafara.
Ultimul ciob de speranta a fost maturat cu repezime si aruncat lacosul de gunoi. Ai uitat complet ca "nimic nu se pierde ,totul setransorma".Cioburi mici de speranta ,parti de amintire ,fragmente decopilarie , cuvinte pierdute din fraze s-au transformat atunci candjumatate de suflet nou a inviat jumatatea ta de suflet aparent pierdutaundeva prin tine.Ai devenit tu . Te-ai regasit si golul disparuse.Altiochi infrumusetati de iubire priveau prin tine .Sufletul odata brazdatde riduri ,parea acum copil razand .Era ca si cum dintr-o data inima ceparea ca moare incet a inceput sa bata cu putere.Cu glasul tremurandusor ai spus:"Bine te-am gasit,bine m-am regasit..."

buna eu sunt F .....

2011-10-25T05:52:00.000-07:00

Cu ochii ei mari si migdalati se uita la mine si imi spune 'te rog nu pleca', ma implora sa stau sa-i mangai sufletul si sa-i pozez in diferite ipostaze trupul gol de elfa! O iubesc!, in orice lumina a zilei arata ca o zeita, oricum se imbraca, hainele ii cad perfect pe trup iar zambetul ei ma innebuneste, parca e scoasa dintr-o carte de povesti nemuritoare cu zane.

.Ochi, buze, nas , sani , coapse, rasarit, apus, priviri, un sarut, si ATAT!

va continua...

franturi...

2011-10-23T23:17:00.000-07:00

Astazi ii e doar prea dor... de rasul frumos si de zborul din privire, de glasul bland sau de linistea dintre cuvinte... astazi timpul ii curge in sens invers, iar ingerul ii sta cuminte langa umarul stang, cu aripile stranse si zambetul stins... si astazi ii e doar prea greu...

... inceput de caderi, soapte in doi, adieri usoare si ganduri singure, toamna de-afara, iarna din noi, amintirea de tine si golul din mine, liniste, uitare, ochii prea verzi si marea din ei, idei dinspre vara, zbor spre sfarsit, povesti din vreo seara, miezul de noapte, ultimul cuvant, prima tacere, zambetul drag si dorul de toate, teama din zori, minunea de luni, "da" colorat si "nu" prea alb-negru, lacrimi pe-obraz, rasul firesc, somnul adanc si visul perfect, rugaciuni singure, rataciri usoare, regasire in doi, inceput de caderi...

Si astazi ii e prea tarziu... in rasul frumos si in zborul din privire, in orice cuvant si in gandul soptit... astazi rugaciunile ii curg in sens invers, iar ingerul ii sta cuminte langa umarul drept, cu aripile stranse si dorul stins... si astazi ii e doar prea liniste...

resemnare ?! poate

2011-08-21T13:09:00.000-07:00

Se spune ca speranta moare ultima… insa cum este atunci cand chiar simti ca a murit si speranta… se cheama renuntare sau resemnare?

Este o mica diferenta intre renuntare si resemnare. Renuntarea este, in sine, un lucru “rau”, care nu te ajuta cu nimic, da dovada de slabiciune… Resemnarea, pe de alta parte, este un alt tip de renuntare, atunci cand iti dai seama, intr-un mod constient ca nu se poate, ca nu exista, ca nu are rost, etc… Atunci cand realizezi ca eforturile tale sunt in zadar. Aceea este resemnare, nu renuntare.

Resemnarea este ca un fel de trezire la realitate, pe cand renuntarea este o adancire in vis, in somn. Cand renunti te complaci in situatie, esti slab, te amagesti ca s-ar putea sa fie si altfel bine. Cum poti crede ca ti-ar fi bine fara EA, fara EL?

Resemnarea este ca o palma puternica peste fata, te trezesti la realitate din visul in care credeai ca orice este posibil si rationezi… vezi, intelegi ca nu totul este posibil, incepi sa cantaresti problema, avantaje, dezavantaje… pe scurt, realism curat… Si dupa atata realism realizezi ca nu se poate, ca nu ai ce face decat sa te resemnezi.

Da, eu renunt si ma resemnez oarecum, cate putin din fiecare.

Renunt la a mai cauta pe acel Cineva, nu are sens… de ce dracu sa ma chinui cand mi se dovedeste in mod ritmic faptul ca nu exista? Da, renuntarea este un semn de slabiciune, dar cred ca am si eu dreptul la asa ceva dupa atata timp in care (unii spun) ca m-am chinuit mult prea mult pentru persoane nesemnificative.

Ma resemnez ca nu exista… este mai putin dureros asa, nu mai sper ca va aparea. Daca totusi se va intampla asta, cu atat mai mult voi fi mult mai fericita…dar repet, ma indoiesc, ma resemnez.

Renunt la a mai incerca sa imi “resuscitez” sufletul/inima/totul pentru ca nu este nimeni care sa o poata faca, nimeni pentru care sa o fac. Ma resemnez ca nu exista acea persoana matura, echilibrata, capabila sa isi mentina echilibrul impreuna cu mine, capabila sa devina una cu mine… la propriu si la figurat.

Ma resemnez cu faptul ca am pierdut mult, ma resemnez cu faptul ca am gresit mult, ma resemnez cu faptul ca am invatat din greseli… ma impac cu ideea ca nu voi mai gresi atunci cand va fi, daca va fi vreodata…

Renunt la activitatea de “cercetare”, renunt sa incerc sa inteleg oamenii (cu exceptia celor care mi-au dovedit ca merita, se stiu ei), renunt la tot ceea ce ma doare acum…refuz sa ma mai gandesc la orice din trecut, ma gandesc doar la prezent si la cum sa imi fac viitorul mult mai happy, mai “autosuficient” daca pot spune asa…

Ma resemnez ca nu exista, renunt la a mai cauta….

EL vs EA

2010-11-15T11:22:00.000-08:00

in viata fiecarui EL a existat, exista sau va exista o EA.
Ea este cea care ii va schimba viata, ii va intoarce lumea cu susul in jos si va fi mereu "acolo", chiar si atunci cand nu este.
EA il va invata sa iubeasca cu adevarat, sa aiba sentimente pe care nu si-ar fi imaginat niciodata ca le poate avea, sa-i trezeasca fluturii adormiti din stomac chiar si printr-un sarut virtual.
Pentru EA, el ar muta muntii din loc, ar calca pe ceilalti in picioare, doar sa o stie fericita. I-ar scrie, i-ar canta, i-ar spune povesti, secrete, i-ar desena, ar face lucruri pe care nu credea ca o sa le faca vreodata.
EA ar primi flori si cand s-ar intoarce de la munca si-ar gasi camera plina de post-its cu cele mai nastrusnice ganduri ale lui.
EA nu ar duce lipsa de nimic, pentru ca ar avea in el un prieten, un confident, un iubit si un amant.
Daca ar dezamagi-o, el ar fi in stare sa doarma 2 zile la usaEI, doar pentru a-si cere iertare.
Daca ar vrea sa o insele, de fiecare data cand s-ar apropia de buzele altei fete, o forta magica l-ar impiedica sa i le atinga, deoarece nu sunt ale ei, nu e respiratia ei, nu e mirosul ei...nu e EA.
Daca EA ar zambi l-ar face sa-si uite toate grijile si toate tristetile si ar zambi si el.
Daca EA ar zambi...ar obtine totul.
Alaturi de EA, planurile si visele capata sens, valoare si devin realizabile.
EA ar fi atat de sigura pe iubirea ei, incat ar putea sa strige in gura mare cat e de fericita, iar daca cineva i-ar spune contrariul, i-ar zambi ironic, i-ar spune cat de mult greseste si ar baga mana in foc pentru asta.
Fara EA, el ar fi singur, iar cuvantul iubire nu va mai avea niciodata aceeasi semnificatie.
Fara EA, ele sunt piese de puzzle, copii nereusite ale EI, fantome ce-i vor aduce mereu aminte de EA.
Fara EA, viata lui ar fi monotona si ar intra inr-o rutina continua. Viata lui ar fi o incercare nereusita de regasire eEI.
Fara EA, flurii adormiti ingheata.
Cu toate astea, chiar si atunci cand EA nu este:
- sangele lui va clocoti, pentru ca EA este in fiecare celula a corpului sau
- fiecare loc in care au fost va purta amprenta EI..va fi al EI
- va continua sa se gandeasca la EA si s-o caute in fiecare ea intalnita
- timpul pentru el va fi intotdeauna cel trecut
- va continua s-o iubeasca mereu si mereu si mereu...pentru ca EA...ar fi, cu adevarat, iubita!

PS: EA l-ar iubi la fel atunci cand este cu el, fara el sau atunci cand a fost cu el...Si in viata fiecarei ea a existat, exista sau va exista un EL.

ciorna 1

2010-11-11T07:25:00.000-08:00

In jarul strans pe tampla pura
Jucau 3 stele de argint,
iar la picioare in armura ,
un cavaler din vremea Corint.

In fata ta cazusem de acord in felul nostru patimas de a spune lucrurilor pe nume ca vom fii UNUL
In fata ta
jurasem in gand
catarati peste pod
de flori
sa ne vorbim sincer.
In fata ta
jurasem
ca vom elibera
DRAGOSTEA!
Dar probabil a fost
una din noptile de
Octombrie
cand nici pasi, nici susur
nu se auzea
iar lucururile
isi pierdeau insemnatatea!

MOARTEA (de Pablo Neruda)

2010-10-31T14:36:00.000-07:00

Moare cate putin cine se transforma in sclavul
obisnuintei, urmand in fiecare zi aceleasi
traiectorii; cine nu-si schimba existenta; cine nu
risca sa construiasca ceva nou; cine nu vorbeste cu
oamenii pe care nu-i cunoaste.

Moare cate putin cine-si face din televiziune un guru.
Moare cate putin cine evita pasiunea, cine prefera
negrul pe alb si punctele pe "i" in locul unui
vartej de emotii, acele emotii care invata ochii sa staluceasca,
oftatul sa surada si care elibereaza sentimentele inimii.

Moare cate putin cine nu pleaca atunci cand este
nefericit in lucrul sau; cine
nu risca certul pentru incert pentru a-si indeplini un vis; cine
nu-si permite macar o data in viata sa nu asculte sfaturile
"responsabile". Moare cate putin cine nu calatoreste; cine nu
citeste; cine nu asculta muzica; cine nu cauta harul din el insusi.

Moare cate putin cine-si distruge dragostea; cine nu se lasa ajutat
Moare cate putin cine-si petrece zilele plangandu-si de mila si
detestand ploaia care nu mai inceteaza. Moare cate putin cine
abandoneaza un proiect inainte de a-l fi inceput; cine nu intreaba
de frica sa nu se faca de ras si cine nu raspunde chiar daca
cunoaste intrebarea. Evitam moartea cate putin, amintindu-ne
intotdeauna ca "a fi viu" cere un efort mult mai mare decat simplul
fapt de a respira. Doar rabdarea cuminte ne va face sa cucerim o
fericire splendida. Totul depinde de cum o traim... Daca va fi sa te
infierbanti, infierbanta-te la soare Daca va fi sa inseli,
inseala-ti stomacul. Daca va fi sa plangi, plange de bucurie. Daca va
fi sa minti, minte in privinta varstei tale. Daca va fi sa furi, fura
o sarutare. Daca va fi sa pierzi, pierde-ti frica. Daca va fi sa simti
foame, simte foame de iubire. Daca va fi sa doresti sa fii fericit,
doreste-ti in fiecare zi...

tot pt DINO~!:)

2010-10-19T14:19:00.000-07:00

Sa ai ochii inchisi, dar sa vezi

Sa taci, dar sa vorbesti

Sa nu auzi, dar sa asculti

Sa atingi, dar sa nu simti

Sa traiesti, dar sa fii mort

Sa respiri, dar sa simti ca te sufoci

Sa vrei, dar sa nu faci nimic

Sa mergi, dar sa stai

Sa visezi, dar sa nu te mai trezesti

Sa iubesti, dar sa uiti

Sa regreti, dar sa te bucuri

Sa fii inconjurat de oameni, dar sa fii singur

Sa plangi, dar sa razi

Sa-ti para rau, dar sa fii linistit

Sa mergi dintr-un capat in altul, dar sa te ratacesti

Sa te cauti pe tine, dar sa nu te gasesti

Sa gresesti, dar sa nu inveti lectia

Sa o iei de la capat, dar in acelasi mod

Sa fii liber, dar sa te simti inchis

Sa minti, dar sa te minti pe tine

Sa cauti adevarul, dar el sa fie tinut secret

Sa cazi, dar sa te ridici

Sa te ridici, dar sa stii sa cazi

Sa privesti inainte, dar sa te uiti inapoi

Sa traiesti clipa, dar sa despici firul in patru

Sa ai grija, dar sa ranesti

Sa fii intotdeauna TU....indiferent ce ti-ar spune ceilalti.

DINO

2010-10-19T14:15:00.000-07:00

Te invoc la o discutie,o discutle ce ne va ajuta pe amandoi in problemele noastre de zi de zi!IN FIECARE SEARA cand deschizi blog-ul sa-l citesti sa pui si tu un post pe acest blog,oricat de mic ar fii,oricat de banal ti s-ar pare ,haide sa incercam,macar de amorul artei!(cu toate ca eu zic ca ne va ajuta!)

o poveste despre stele(part1)

2010-10-13T11:02:00.000-07:00

Se spune că departe, încît şi gîndului îi era greu să ajungă pînă acolo, trăia un cioplitor de stele. Numele lui era AIN. Lui i se dăruise la naştere un har fără de seamăn: să cioplească ca nimeni altul. Şi, pentru că mîinile lui îi erau atît de măiestre s-a hotărît ca el să cioplească stele. De mii de ani, Ain cioplea şi făurea stele aşa cum sufletul îi şoptea şi, tot ce mîinile atingeau, era neasemuit.

Iar stelele nu erau făcute nici din marmură, nici din pietrele preţioase cunoscute pe pămînt. Stelele erau cioplite de Ain din Lumină. Cerul devenea pe zi ce trece tot mai frumos – asemeni unei grădini înflorite.

Fiecare stea cioplită de Ain avea un sunet. Bolta Cerului devenise o simfonie divină şi fiecare stea avea parfumul ei.

Aşa că cine se plimba pe cărările Cerului, devenea pe nesimţite mai bun, mai iubitor şi mai drept, pentru că frumuseţea – care îl înconjura din toate părţile – îi transforma inima.

Ain îşi avea atelierul pe o stea care strălucea ca o nestemată şi al cărui izvor se afla în mîna Creatorului. Fiecare zi care trecea era o bucurie pentru el, pentru că în fiecare zi mîinile lui modelau Lumina, dîndu-i forma unei stele.

Dar veni o zi în care mîinile lui nu mai ciopliră nimic şi Ain se simţi trist şi singur. Îi lipsea ceva… Degeaba încercară stelele să-l încînte. Ain îi privea pe toţi cu iubire, dar ochii îi erau tot mai trişti, iar mîinile îi erau neputincioase. Într-o noapte, a fost trezit de o melodie cum nu mai auzise. Îşi duse mîna la piept, unde simţea o arsură şi-şi dădu seama că inima îi era cea care murmura melodia aceea nemaiauzită.

O căldură nedefinită se zbătea în adîncul fiinţei sale. Neliniştit, lua dalta şi se apucă de lucru. Alese cu atenţie Lumina cea mai străvezie şi începu să cioplească o stea. Dar lucrul nu-l mulţumea. Nu reuşea să facă ce sufletul lui tînjea. Simţi că inima îl doare atît de tare, încît îşi duse mîinile acolo, încercînd să-şi aline durerea. Căuşul palmelor i se umplu de o Lumină mai scînteietoare decît roua soarelui. Ain se trezi că ţine în mînă o bucăţică din inima lui. Mîinile se grăbiră să cioplească Lumina aceea vie, tulburătoare. Dar, ciudat! În loc să cioplească o stea, aşa cum le învăţase Ain, mîinile ciopliră… o fată, cu ochii migdalaţi şi părul numai inele! O fată cum numai dorul inimii lui putea naşte.

Ain o privea tulburat şi ochii i se umplură de lacrimi cînd o simţi vie. Era făcută din sufletul lui! Şi un cer înflori în el cînd îi auzi glasul.

E bine aici la tine!

Vei rămîne cu mine?

Desigur, doar sînt o parte din tine şi dorul tău m-a chemat! Dar, pentru început trebuie să-mi dai un nume.

Un nume… O să-ţi spun AMENA!

Amena! Spuse ea, luîndu-l de mînă. De acum vom fi mereu împreună, hotărî ea.

Din clipa aceea, pentru Ain, viaţa începu să curgă ca un rîu de munte. Fiecare zicare începea devenea un dans al zînelor. Nimic nu i se părea mai frumos ca glasul fetei, ca zîmbetul ei. Mergeau peste tot împreună, el învăţînd-o potecile Cerului, unde puteau asculta muzica cerului şi puteau sta de vorbă cu sufletele lor.

Priveşte! De ce curcubeul are atîtea culori?

Sînt doar şapte, Amena. Şi fiecare culoare e de fapt o poartă către o altă lume.

Pentru cîteva clipe rămînea tăcută, adîncindu-se în privirea lui nesfîrşită. De unde să ştie ea că fiecare culoare a curcubeului era un alt univers, care la rîndul lui era o treaptă care te aducea mai aproape de Lumina Luminilor, după care oricare suflet era însetat?

Era fericit, iar lucrul mîinilor sale se desăvîrşea pe măsura negrăitei sale fericiri. Împreună au mers şi înGrădina Îngerilor, unde aleile erau pavate cu pietre preţioase, care mai de care mai sclipitoare. Toţi îngerii veniseră să o vadă şi să se bucure de zîmbetul ei. Chiar Îngerul Blîndeţii i-a dăruit un mugure de floare, iar Îngerul Frumuseţii i-a sărutat ochii – să-i strălucească mereu. Şi, pînă la urmă, îngerii îi ţesură o rochie din fir de stea, cum nu se mai văzuse niciodată. Amena mai învăţă să împletească prima ei coroană din flori celeste. Iar ca bucuria să-i fie deplină, îngerii o lăsară să facă două brăţări din cele mai frumoase flori: una şi-o puse pe mîna ei, iar cealaltă o prinse pe mîna cioplitorului.

Acum nu o să ne pierdem niciodată. Brăţările noastre surori au să ne ţină mereu împreună!

Ain zîmbise, îmbrăţişînd-o: cum s-ar putea pierde, cînd nu se despărţeau niciodată? Pînă noaptea tîrziu, Amena îi povesti tot ce vorbise cu îngerii, tot ce o învăţaseră şi îi arătaseră.

Îngerii ştiu atît de multe! M-au învăţat frumuseţea din orice lucru. M-au suit în vîrful pomului cu fructe de aur şi am putut vedea cele două poteci de taină: poteca binelui şi poteca răului. Acum ştiu să le deosebesc! Iar Îngerul Nevinovăţiei mi-a spus…

Ce ţi-a spus, Amena?

Dar ea adormise ostenită de atîtea întîmplări.

Privirea îi alunecă pe brăţara împletită din flori celeste. Ar putea-o pierde vreodată? O singură primejdie ar fi fost… Groapa Neagră! De fapt nimeni nu ştia ce se putea întîmpla dacă te înghiţea gura ei. Dar în mod sigur ceva înspăimîntător, căci nici unul din cei care căzuseră acolo nu se mai întorseseră.

Dar, de ceea ce se temea, se întîmplă. Într-una din zile, pe cînd hoinărea singură, prinsă de vraja norilor strălucitori, Amena nu luă seama că se îndepărtase şi că era pe un drum pe care Ain nu o dusese niciodată. Şi, tocmai cînd se lăsase prinsă de îmbrăţişarea norilor, călcă chiar în vîrtejul negru al Gropii, care o înghiţi într-o clipă. Cuprinsă de bezna ce o purta tot mai adînc, Amena încercă să ceară ajutor, strigîndu-l pe Ain, însă nimeni nu o putea auzi. Strigă pînă cînd îşi pierdu conştiinţa. Se trezi într-un loc ciudat, dar… negrăit de frumos.

tristete?sau fericire?part 2

2010-10-13T10:21:00.000-07:00

Stau uneori si imi amintesc clipele pe care le-am petrecut impreuna. Totul era roz. Lumea se invartea in jurul nostrum fara ca noi sa stim. Viata era asa de frumoasa si tot ce imi doream era sa fie mereu asa. Credeam ca macar aceasta dorinta mi se va indeplini. Dar poate ca am gresit prea mult sau am vrut prea mult. Nu cred ca am vrut ceva ce nu am putut avea. Am vrut doar putina fericire in viata mea.

Am invatat ca daca vrei poti, si daca dai gres nu inseamna ca ai pierdut. Am invatat sa cred in destin si ca vine un moment cand roata se intoarce si vine randul tau sa judeci…sa spui DA sau NU….Vreau sau Nu vreau. Sa spui ce ai pe suflet fara ca cineva sa te opreasca. Am invatat ca viata nu poate fi roz tot timpul pentru ca ne-am hrani cu iluzii si am uita ca traim si nu suntem singuri pe pamant. Am invatat sa traiesc…bine sau rau …ramane de vazut.

Cum e viata uneori te loveste cand te astepti mai putin, te ajuta cand nu mai ai nici o speranta incat la un moment dat nici nu mai stii ce e viata cu adevarat.
Viata e o poveste care parca nu se mai termina si cu fiecare zi care trece ti se pare ca povestea e tot mai interesanta si iti pare rau ca ai mai dat o fila din povestirea vietii tale in favoarea altei file pe care o vei citi a doua zi.

Totul e asa straniu si parca asa frumos, asa trist, asa minunat ca ti-ai dori sa fii mereu tanar sa se opresca timpul in loc si povestea sa nu se mai termine niciodata.
Alteori ai vrea sa rescrii povestea sau sa o stergi de tot. Ce poate fi mai frumos decat paginile despre iubire, pe care le citim cu sufletul si suntem dezamagiti cand finalul nu e cel pe care ni l-am dorit. Totusi , vom ajunge la o pagina cand totul va fi posibil, nu vom putea da inapoi si povestea de iubire va avea finalul dorit. Atunci ne vom dori sa ramanem mereu la aceeasi pagina, sa stergem restul povestii pastrand doar acea frantura de pagina care ne-a facut sufletul plin de lumina si inima plina de dragoste si iluzii.

tristete?sau fericire?part 1

2010-10-11T08:58:00.000-07:00

Pe zi ce trece inima mea se umple de venin si moare odata cu iubirea. Insa durerea suferinta si amintirea raman. Ele nu mor ele raman sa-mi terorizeze sufletul pan ail vor distruge si pe el. Sentimentele sunt inselatoare. Acum iubesti maine urasti. O greseala si toate se duc de rapa. Iubirea se pierde iar in urma ei ramane doar despartirea. Iar despartirea doare, si durerea ramane in suflet pentru mult timp.

Ma pierd uneori in ganduri si intrebari la care nu le gasesc raspunsul. Ma chinui sa caut in amintiri un motiv pentru care relatia noastra s-ar fi putut termina. Nu gasesc. Ma pierd in intuneric si nu gasesc nici o lumina care sa-mi calauzeasca pasii. Sau poate………mai trebuie sa astept. Poate voi gasi un raspuns la toate intrebarile pe care le am. Poate voi gasi o lumina care sa ma ajute sa ies din intuneric. Sau poate nu…Nimeni nu stie ce ne rezerva viitorul.
Uneori imi imaginez cum ar fi sa fim din nou impreuna. Dar, probabil, asta nu se va intampla sau poate va fi prea tarziu. Eu nu sunt ca tine. Nu pot sa fac alte persoane sa sufere doar ca sa imi fie mie bine. Viata nu se refera doar la asta. Ca sa fii fericit cu adevarat nu trebuie sa ii faci pe altii sa sufere, esti fericit atunci cand stii ca persoanele dragi tie sunt fericite, cand stii ca tu cu fortele proprii ai facut pe cineva fericit. Doar atunci vei simti cu adevarat ce inseamna fericirea.

Fericirea nu bate la

usa

sin u vine cand o chemam noi din pacate. Iar cand vine sta prea putin ca san e dam seama ce inseamna ea cu adevarat. Ea nu te intreaba daca o primesti sau nu pentru ca stie sigur ca sufletul tau o astepta cu nerabdare dar nici nu te intreaba daca poate pleca pentru ca stie ca nu o vei lasa sa plece nicicand din inima ta.

Dar cand ea pleaca vine suferinta care de asemenea nu bate la

usa

pentru ca stie ca nu ai s-o lasi sa intre. Stie ca va sta mult in sufletul tau si stie ca se va hrani cu multe lacrimi. Sa incercan s-o alungam. Sa n-o hranim. Sa luptam contra ei. Poate ca asa va pleca. Cate rani nu ne face ea. Dar…nu e vina ei. Ea nu stiesa faca altceva si mai ales e create de noi. Noi am creat-o cu lacrimile noastre. Si ce rau doare suferinta si ce gol ne lasa in suflet, o rana care parca nu vrea sa se vindece indifferent ce am face noi. Si dintr-o data parca niciodata nu ar fi fost, dispare. Pentru ca in fata iubirii adevarate ea nu are nici o putere. Acum e in sufletul meu dar stiu ca va pleca. Pentru ca voi lupta cu ea cat va fi nevoie.

N-o las sa puna stapanire pe viata mea. Cum e posibil ca o singura persoana sa iti aduca atata fericire si atata suferinta? Oare nu ai simtit niciodata ce inseamna suferinta? Poate ca nu…sau poate ca da. Sunt intrebari fara raspuns.

plictis de fericire,frumusetea...

2010-10-10T12:54:00.000-07:00

Frumuseţea? Ce este? Frumuseţea este atunci când sufletul zâmbeşte, atunci când inima bate ritmic de două ori mai repede, când ochii devin stelele fiinţei, când prin acestea se dezvăluie lumea, lumina clipei. Orice definiţie este inutilă, ea poate doar să anuleze din semnificaţii, să facă acest sens profund al frumuseţii să se piarda în neant, poate ignora cu superficialitate esenţa. Frumuseţea este în fiecare suflet orbit de fericire sau înecat în tristeţe, este azi şi mâine piere, este acolo unde altadată a fost fum, este în simplitate şi în eleganţa, este în ganduri şi în vorbe. Inima îşi doreşte adesea frumuseţe, speră la ea, se luptă, dar ochii mereu se împotrivesc, ei sunt cei ce decid, acolo este sursa frumuseţii. Şi cât de multe sclipiri şi emoţii se întrezăresc printre gene, în iris şi sub ploape. Imaginea frumuseţii capătă astfel semnificaţie; printre lacrimi sau zâmbete, ochii disting emoţii, dezvaluie trăiri şi motivează vorbe, cunoaşte gânduri.

Iubirea adesea neagă realitatea, dragostea refuză raţiune, îneacă îngeri în lumi de vis, surprinde fluturi în lumini cu metafore din stele.

Ochii pătrund în fiecare colţ de lume, în natură, în oameni, în lucruri magice şi transformă magia în lucruri simple pentru suflet. Acesta le primeşte cu încântare şi speră la mai multe priviri. Dar ochiul de îndrăgostit? Ochiul de îndrăgostit e o minune, în fiecare clipire observă emoţii, în fiecare dilatare a pupilei gaseşte trăiri, cunoaşte aripi de înger coborâte in real. Irisul poate adesea să cuprindă imagini de basm, momente unice, amintiri din dragoste, poate demonstra sentimente profunde, poate cunoaşte alţi ochi, poate transmite fiecare semn spre suflet.

Ochiul este cunoaştere, dar ochiul de îndrăgostit cunoaşte? Cunoaşte dragostea şi atât, el nu poate trece peste sentimente, el nu vede realitatea, el doar speră atunci când inimi şi stele se desfăşoară în faţa sa. Ochiul de îndrăgostit nu va fi niciodată critic, el va deschide ferestre, va vedea dincolo de aparenţe, va privi în profunzime şi va vedea că acolo unde este o piatră grea, dura şi urâtă, va creşte odată o floare, floarea iubirii, ce va avea puterea de a anula totul, va fi ca un vis frumos în suflet de om suferind.

Ochiul este fereastra dragostei, prin care cunoaştem lumi, prin care viaţa devine minune, prin care speranţele devin realitate, în ochi se transformă realitatea in perfecţiune, pentru că iubirea depăşeşte marginile firii.

Ochiul şi sufletul cunosc astfel frumuseţea ; aceasta apare peste tot, este la infinit atunci când emoţia dragostei creşte şi este nulă atunci când realitatea nu mai poate deveni basm, când iubirea înseamnă raţiune.

Frumuseţea este ceea ce aduce fericirea în ochiul îndrăgostitului, este sufletul pereche, este locul magic al iubirii în care se concretizează clipele, metaforele inimilor cufundate într-un imens parfum de visare, este amintirea primei priviri, emoţia momentului prezent şi speranţa unei alte clipe de frumuseţe. În suflete sau în priviri, îndrăgostitul distinge frumuseţea sub formă de poveste, se abandonează unui univers idilic pe care ochii il formează iar sufletul se conformează. Dragostea ştie ca prin ochi ea prinde aripi, că orice zâmbet este minune, că orice privire sinceră capătă proporţii de basm, magia este astfel hiperbolizată, ajunge la extrem şi transmite inimii trăiri unice.

Ochii? Ochii cunosc lumea, dar o privesc după voinţa proprie. Dar în oglindă, ce disting ochii? Ochii îndrăgostiţilor nu reuşesc să privească realitatea prin sufletul de care aparţin; ei ajung doar într-o lume a amintirilor în care dorul şi speranţa aduce momente trecute în calea privirii şi le transformă în vise.

Frumuseţea în ochi? Orice ochi cunoaşte frumuseţea? Da, ochii ştiu să găsească frumosul, se abandonează lui, dar culege trăirile dorite şi ignoră imaginile, interpretează priviri, zâmbete, peisaje şi le adaptează. Iubirea ştie că frumosul este în orice, este în orice râs de copil, în lacrimi de adolescent iscoditor, în griji de tânăr în formare, în duritate de adult trecut prin viaţă, în blândeţe de bătrân albit de gânduri şi clipe.

Poţi ignora urâtul prin iubire? Dragostea renunţă la urât, la nulitate şi trece prin semnificaţii până ajunge la frumos, pentru că universul iubirii se vrea perfect, idilic, magic şi plin de vise. Florile sunt pure semne ale sensibilităţii ancorate în frumos, luna, soarele, stelele, norii reuşesc să cuprindă ochii cu frumuseţe şi visare.

Frumosul se află oriunde pentru ochiul îndrăgostit pentru că fiecare inimă transmite esenţa în priviri, frumosul se află în orice moment dorit de către oamenii simpli, ce nu cunosc emoţia iubirii, dar disting frumuseţea absolută, adevărată, în cotidian, ce nu se lasă vrăjiţi de ochi cu sclipiri de vis.

pt tine!

2010-10-08T22:14:00.000-07:00

Stiu ca incerci sa uiti. Sa ma uiti pe mine, sa uiti Iubirea, sa traiesti fara sentimente. Inutile. Sa te mulezi pe stilul de viata al robotilor de langa tine, cu inimi de gheata, raniti la randul lor de alte inimi de gheata, razbunandu-se pe propria lor fiinta. Si tu ii crezi si ii urmezi, discipol fidel si cuminte celor ce nu mai cred in Iubire, au aruncat la recycle bin sentimentele. Toate. Inecandu-si amarul si neputinta in munca de zi cu zi, agonizand prin locuri inecate in fum si sordide. Si tu bravezi si ii urmezi. Te alaturi turmei. Nu da bine sa fii contra curentului ca te va arunca la tarm si vei pierde. Bani?Faima?Pozitie sociala?Totul e ipocrizie acolo si tu stii…

Ce-i Iubirea pentru cei ce vor sa parvina in viata calcand peste cadavre, peste propria lor constiinta, inutila.

Te-au pacalit, te-ai lasat pacalit si ti-ai erodat inima ta cea pura care se deschisese, fara sa stie nici ea de ce, mie, cel harazit tie de Sus. Pana sa te aflu n-am crezut ca exista Iubire. Doar ca pe tine memoria si anturajul te-au pacalit, te-au prins in vartejul asta fara noim al stralucirii reci si ispititoare, vremelnice si mincinoase a unui chip cioplit numit…stii tu mai bine cum.

Ma doare povestea pe care mi-ai spus-o atata amar de vreme incercand sa te protejezi, cum ziceai tu.Ma doare si inca ma macina pentru ca am fost in ea, te-am crezut pentru ca am vrut ca inima ta pura sa fie adevarata…am crezut si am suferit la toate intamplarile pe care le-ai nascocit sau,poate, le-ai trait mai mult sau mai putin asemanator, in imaginatia ta sau intr-o viata dincolo de limitele…realitatii. Ma dor si ma macina durerile mele, suferinta mea pentru tine, chinul la care m-ai supus cu buna stiinta sperand,Dumnezeu stie ce,pentru ca tortura asta iti parea un joc, nu credeai ca exista cineva care sa te creada…cu toate ‘petele negre’ din istorisirea ta…iti lasam loc si timp sa depeni mai departe…iar cand te-ai hotarat sa ridici valul,asa…cu jumatati de masura, te-ai afundat si mai tare in carapacea aceea in care sentimentele trebuie tinute ascunse, trairile trebuie mascate iar zambetul…zambetul trebuie sa fie protocolar, ca pentru clientii vremelnici…sau statornici…la care m-ai adaugat si pe mine, 5 minute sau mai putin pe zi, zile lucratoare, alteori nici atat…eu, clientul fara numar si fara firma…creditorul de sentimente…oricami-ul tau de zi cu zi…

Si cu toate astea te-am iubit si te iubesc, desi tu ma faci una cu pamantul de fiecare data cand te ascunzi dincolo de carapacea aceea care nu mai da protectie ci doar dependenta de lipsa de sentimente…fumul unei pauza furate…in doi. Iluzia ca te vei hotari vreodata sa devii 3D.

Sper tu cel ce citesti asta sa recunosti ca te regasesti in ea si sa te deschizi in fata mea la un momentdat!

copilarie?

2010-10-08T21:07:00.000-07:00

De cateva sampatamni incoace a inceput treptat sa ma cuprinda o stare de melancolie cand imi aduc aminte de copilarie. Imi aduc aminte de mirosul de vanilie ce’mi invada narile. De culorile vii si stridente din fiecare coltisor al camerei mele. De visele inocente captusite cu culorile curcubeului. De felul in care vedeam lumea pictata in mii de nuante care mai de care mai frumoase. Mi’e dor sa fiu copil.

Nu era frumos cand nu aveam nici o grija? Nu ne preocupa nimic altceva in afara de jocurile ce nu se terminau niciodata. Nu eram constienti de cat de urata era lumea cu adevarat. Pentru noi nu era decat un teren de joaca imens cu sute de posibilitati. Fiecare zi insemna un nou joc. Fiecare joc un nou vis. Fiecare vis o noua speranta. Fiecare speranta…o noua dezamagire.

Vietii ii place sa ne smulga aripile incetul cu incetul. E sadica. Sta ascunsa in umbra noastra si cu prima ocazie ne demonstreaza ca visele nu sunt altceva decat iluzii. Si cand termina cu aripile tale, incepe cu sufletul, pe care il devoreaza la fel de incet.

Cand suntem copii, vedem lumea cu alti ochi. Cand crestem, privirea ne e incetoseata. Dar lucrurile frumoase ale copilariei, toate culorile si minunatiile de atunci nu au disparut. Sunt tot acolo. Dar nimeni nu se mai uita dupa ele. Nici macar copii de acum. Mintile lor sunt incetosate inca de mici de sute de pixeli pe un ecran. Nu ii mai intereseaza culorile si visele. Tot ce ii intereseaza sunt scoruri cat mai mari la jocuri si nu vor decat sa creasca mai repede.

Unde s’a dus toata inocenta varstei?

Adulti suntem pentru tot restul vietii. De ce sa nu copilarim cat mai putem?

BUN VENIT DE CASA NOUA!

2010-10-05T07:20:00.000-07:00

Astazi ne mutam in casa noastra,ma bucur atat de mult,poate asa imi voi gasi linistea interioara si curajul de a spune lucrurilor pe nume!si sper ca toti cei care ne mutam(Diana,maizi,billy,mose si eu) sa reusim sa evoluam intr-un mod frumos si la lumina!nu pot scrie mai multe,dar voi reveni cu detalii peste cateva zile sper eu:)

VOUA,

2010-10-02T05:34:00.000-07:00

Incep spre a va multimi. Azi rup vidul dintre incertitudine si orgoliu. Azi voi multumi celora ce au stiut sa ma trezeasca din vise, sa’mi dea palma aceea de care aveam nevoie, azi va voi multumi ca ati stiut sa ma faceti sa ma bucur de mine, de voi. Azi voi crede in mine, azi voi face tot ce imi spuneati, toti. Ma rugati sa zambesc, azi o voi face. Ma rugati sa sper, sa cred, sa vreau. Azi vreau si pot. Azi va multumesc si va iubesc pentru tot ceea ce ati facut din mine, din ochisorul vostru, din vona voastra,din beibi’ul vostru, din wai’ul vostru. Din mine. Azi si acum, promit. Promit ca las orgoliul si incertitudinea si incapatanarea. Sau nu, nu as fi aceeasi, nu as putea sa imi mai cer scuze, nu ar putea sa imi mai para rau. O sa va cer acadici, zambete si iubire. Iar eu? Cred ca o sa promit ca o sa va ascult. Dar pana promit, va multumesc iar. Voua, celor ce ati desenat si lacrimi, si zambete, si dor, si prietenie, si speranta, si incredere. Voua celor ce va iubesc. Si da, postul acesta iti e dedicate tie. Si tie, si tie. Va e dedicate tuturor celor ce vedeti in mine om. Om cu tot ce implica asta. Va e dedicate tuturor celor ce vedeti in mine prieten.

pentru voi.....

2010-10-02T05:13:00.000-07:00

Din puzderia de vise, ai luat unul si l-ai numit Mister pentru Vecie, i-ai agatat o placuta de bronz pe care ai gravat cu tremurate litere ,,A nu se deslusi pana la lasarea noptii. In cazul in care a fost descoperit se recomanda a se ascunde cat mai repede de ochii lumii.". Azi ati tremurat ca petalele margaretei la bataia vantului... ati crezut ca vine furtuna... Da, iubirea e o furtuna. Iubirea e atunci cand simti ca un singur fluturas ti-a amestecat toate organele din zona abdominala. Lansatorul de fluturi e in fata ta si totusi ti-e teama sa-i zici cat ti-e de teama.
Doi ingeri, suspendati de cer va tin de cate-o mana si va trag unul spre altul. Arunci verzimea ochilor tai in ochii lui atat de negri si atat de dulci. Ce mister dulce-acrisor. Nu stiu de ce scanteia verzimii tale imi provoaca ganduri acre, iar ai lui ... dulci. Eu cred in continuare ca nu ma insel. Am stiut ca e sortita o minune, ca un sagalnic sentiment va inmoaie ratiunile. Ati vrut sa ascundeti lumina in cufarul de pastrare... sa o pastrati.. pentru cine? Pentru cine? caci tot la celalalt va ajunge chiar de ar fi sa calatoreasca singura.
Nu mai zambiti inferior nemarginirii... de-ati sti cat de nemarginiti sunteti.

Legaturi bolnavicioase......

2010-10-01T12:00:00.000-07:00

Cu ochii in lacrimi caut spre cer, si implor alinare divina, e ziua in care altarele cad si nu mai exista lumina. Prin labirintul noptii merg, dar nu exista scapare; spre lumina firava alerg si totul in calea mea moare... Ma simt ca un inger murdar,un inger cu aripi taiate cersind iertarea in zadar... in fata usilor inimii voastre ferecate!Viata e frumoasa cand sunteti cu adevarat alaturi de mine, viata e frumoasa cand ploua afara si e cald in casa,iar spiritul de familie ma invaluie ca o amorteala dulce si placuta.
Vantul imi fura o lacrima,... e lumina trecutului, iar ochii vostrii ca doua licariri de stele... caldura mainilor... O clipa si apoi, nu mai conteaza...
Tot castelul meu de clestar se transforma in praf de stele si lacrimi de dor!dorul de a va avea langa mine ca o adevarata familie,ca un tot!
Mi-as dori sa am doar o clipa de unitate si frumos in care sa luminam mai mult ca luna si stelele la un loc,sa urlam mai tare ca cea mai fioroasa lighioana si sa zambim transmitand mai multa iubire,sa umplem lumea asta meschina si rea numai cu zambete,caldura,iubire si lacrimi de fericire!
Insa pe parcurs ce scriu imi dau seama ca voi nu sunteti demni de clipa mea,de zambetul meu si de tot ce insemn eu bun!Este de-a dreptul dur sa-mi dau seama ca strainii merita clipele ,zambetul si frumusetea mea interioara,ci nu familia mea!
Dar in fond sunt onorata ca i-am gasit pe ei si le multumesc din tot sufletul meu!

pentru Dominic cu drag.....

2010-09-28T05:24:00.000-07:00

Mi-am rezemat tâmpla
pe cioburi de timp, prăfuite
de culorile, acum şterse
ale curcubeului adolescentin.

Timpul, mi-a devorat puţin câte puţin
fiecare vis, fiecare fărâmă de speranţă.
Poate asta e pedeapsa noastră.
Pedeapsa pentru o lume sterilă de vise.
Să creştem şi să cunoaştem realitatea,
pentru ca într-un final să admitem
că nu există frumos, ci doar o mare de urât,
că nu există zâmbete adevărate,
ci doar zâmbete ce ascund lacrimi.
Să recunoaştem că fiecare dintre noi
este un criminal, pentru că,
mai devreme, sau mai târziu,
toţi ucidem copilul dinlăuntrul nostru.

cauta-ma

2010-09-28T05:14:00.000-07:00

Cauta-ma in fiecare stea....
Care bantuie cerul noaptea.
Cauta-ma in albastru' marilor...
De dragul amintirilor.
Cauta-ma in lumina soarelui...
Lumina dulce a sufletului.
Cauta-ma in orice femeie....
In orice strop mic de ploaie.
Cauta-ma in casa inimii...
Plina de dureri si patimii.
Cauta-ma in gandurile tale...
Triste lacrimi de petale.
Cauta-ma in aerul care-l inspiri...
Vis dulce al impliniri.
Cauta-ma ne-ncetat....
Dar nu iti iert ce-am indurat.
Zi de zi ma vei cauta...
In orice femeie din viata ta...
In orice lacrima de pe obrazul tau...
In orice loc din sufletul tau...
In orice mare sau stea....
In ploaia rece si rea...
Nu ma voi intoarce inapoi...
Niciodata nu vom mai fi Noi

pt ca paradoxal niciodata nu am fost ,sufletul tau strengar nu a stiut ce sa faca atunci cand umarul meu gol a cerut o sarutare a norilor,iar zambetul ce-l schitai in noaptea aceea magica a fost doar un element al rolului ce-l jucai atat de bine!
iti las sarutarile mele si ochii in care spuneai ca te regasesti,dar sufletul nicodata nu va mai fii al tau,pt ca deja cheia nu mai este la tine!

pt EL....

2010-09-20T10:08:00.000-07:00

Sunt cea mai iubită femeie, ţi-am spus? Respir infinitul sentimentelor tale şi sunt toată un freamăt, un scâncet, uneori un geamăt născut din iubire…Port peste mine, aproape ca pe-o haină, un dor nesfârşit de fiecare clipă cu tine, mă-mbrac în cuvinte de dragoste cu care mă răsfeţi fără-ncetare şi uneori îmi dezgolesc, ştrengăreşte, un umăr… ştiu că mi-l acoperi apoi cu buzele tale, de teamă să nu-mi fie frig.

Sunt necuvântul ce caută-n sine cuvinte să te îmbrace în cele mai frumoase veşminte, între zânele muze. Iar tu eşti crucea din cerul senin al gurii mele-mpietrite în grinzile firii.

Ştiu doar ca n-am învăţat să iubesc „cum scrie la carte”, femeia din mine e încă-un copil, dar ştiu să-ţi aduc fericirea în suflet, azurul în gând şi nesfârşirea smaraldă-n priviri. Ochii tăi niciodată n-au fost atât de frumoşi ca atunci când m-ai privit călătoare-ntre timpuri spre tine, verdele lor niciodată n-a fost atât de intens.

Mi-amintesc cum zburdai, ca un cal de argint cu căpăstru de lut, pe câmpiile văzduhului meu cel nebun şi dezlegat la şiret. Părea că o mână de gânduri de dor te mână din urmă, într-o fugă spre viaţă, spre ziua de mâine. Aveai ochii aceia de toamnă aproape ciudată, amestecată cu mirosul cel verde al exploziilor de fructe de suflet-castan.

ieri ma hotarasem sa-ti scriu si sa-ti dedic postarea asta!incepusem sa cred ca tu esti cel ce il caut de atata timp!am ignorat soaptele vantului,muzica stelelor ,susurul apei si am crezut in tine cu toata fiinta mea!dar ca intodeauna m-ai dezamagit ,la fel ca intodeauna a existat un care m-a dezamagit.iti multumesc mult ca m-ai alungat din viata ta,in fond ai pierdut doar .

regasire?

2010-08-30T16:56:00.000-07:00

De cate ori in viata nu simtim ca ne-am pierdut?
Cautam prin trupul gol farame de suflet ,parti dintr-o inima ce simte si nu mai bate mecanic ,clipe sterse de colbul tristetilor si al regretelor.Ne privim mainile albe si uscate de anii ce-au trecut de cand s-au plimbat ultima data pe cararea unui chip catifelat ,cu flori de zambete , lumini din ochii de soare, adieri de fericire.Suflete imbatranite timpuriu de prea multe ierni grele si toamne ploioase.A ramas in urma doar un chip palid ,ochi speriati, fixati spre intunericul adanc ce pare ca incet te cuprinde ,dinspre suflet spre-n afara.
Ultimul ciob de speranta a fost maturat cu repezime si aruncat la cosul de gunoi. Ai uitat complet ca "nimic nu se pierde ,totul se transorma".Cioburi mici de speranta ,parti de amintire ,fragmente de copilarie , cuvinte pierdute din fraze s-au transformat atunci cand jumatate de suflet nou a inviat jumatatea ta de suflet aparent pierduta undeva prin tine.Ai devenit tu . Te-ai regasit si golul disparuse.Alti ochi infrumusetati de iubire priveau prin tine .Sufletul odata brazdat de riduri ,parea acum copil razand .Era ca si cum dintr-o data inima ce parea ca moare incet a inceput sa bata cu putere.Cu glasul tremurand usor ai spus:"Bine te-am gasit,bine m-am regasit..."

Nenumitule,

2010-08-17T19:58:00.000-07:00

Praf de stele in loc de ochi si inima de lumina.
curcubee formate din lacrimile cerului si a pamantului
Fluturi adormiti de muzici si muze ce-ti zambesc inocent
Ingeri ce-ti canta simfonia divina a boltei cerului
Toate astea sunt TU!

Dorul si remuscarile ma apasa,dragostea fata de necunoscut m-a parasit impreuna cu zambetul ce de fiecare data il schitam in preajma ta!Lumina si intunericul se lupta in suflet mai rau ca niciodata!
Intrebarile curg impreuna cu zilele,orele,minutele si clipele ce le petrec gandindu-ma ''cum ar fii fost daca?"..imi vine sa urlu,sa ma auda si cerurile si sa-mi cer iertare si sa reusesti sa ma ierti.in fond definitia iertarii este:
"Parfumul unei flori lasat pe pantoful care a calcat-o".
Un prieten bun mi-a spus ca eu sunt ''o clipa'' ,in fond oricine isi doreste ''clipa'',dar sunt mai mult de atat sunt ''o clipa'' care poate dura la nesfarsit daca tu imi permiti si iti deschizi bratele!in fond ce ai avea de pierdut?doar ''o clipa''!!!!

Gingaşă floare a Iubirii,
Prea trist îţi e parfumul!...
Şi-n taina cea ascunsă firii
Te dăruieşti tăcut Durerii
Ca-n tămâiere fumul...

Petala-n doruri se frământă...
Şi-ncet parcă se stinge...
Tânjind, în doru-i care cântă,
Şi-n albul care o-nveşmântă,
Că raza n-o atinge...

Lumini din Raiul de Iubire
Îmbrăţişează floarea,
Şi picuri de neprihănire,
În rouă plânsă de sfinţire
Îşi dau îmbrăţişarea.

Căldura inimii sporeşte
Ca jarul sub tămâie...
Parfumul parcă se-nteţeşte...
Petala iartă...că iubeşte
Ca-n dragostea dintâie.

Un zâmbet cald alină dorul
Iertând pe totdeauna,
Sfinţind şi taina şi fiorul,
Împrăştiind în zare norul,
Şi potolind furtuna.

Mi-e inima de raiuri plină
Că a-nflorit Iubirea!
Parfum din tainică grădină
Mângâie Cerul şi alină
Şi plânsul şi zdrobirea.

Iertarea-şi picură nectarul
Pe setea grea a firii…

Lasa-ma sa intru din nou in viata ta si sa-mi repar greselile.dupa aceea imi voi lua amintirile si scoica in necunoscut!imi asum greselile facute si NU ma voi da batuta,pana nu te voi cunoaste cu adevarat intr-u totul si pana nu voi fii sigura ca m-ai iertat!
Cel a carui postare este dedicata ,este al unui suflet plin de lumina si stele,iar daca TU imi vei citit vreodata postarea te-as ruga din tot sufletul meu sa lasi un comenariu raspuns la postare!

2010-06-30T14:23:00.000-07:00

Buna seara dragii mei cititori ...astazi m-am gandit sa vorbesc despre culori!voi aveti destula culoare in viata voastra?sau totul se invarte intr-e alb si negru (care nici macar nu sunt culori)?totul in viata voastra este monoton si de neinteles?cum ar fii sa aruncati la intamplare o pata de culoare in viata si sa vedeti ce se intampla ?care este reactia celor din jurul vostru si nu nu numai...oare care este reactia sufletului voastu?poate voi si sufletul aveti nevoie de o pata de culoare...si din cand in cand sa va luati costumul de baie cel negru si sa va aruncati intr-o piscina de culori....sa va detasati de tot si de toate si sa incercati sa faceti ceva bun si relaxant pt voi nu pt ceilalti!am descoperit ca nu mai are rost sa lupt pt altii si ca trebuie sa ma axez pe propria mea persoana!asa ca incerc un nou mod de viata mai sanatos si mult mai colorat...iar daca va merge va fii revelatia anului 2011:)...glumeam nu va fii nimic pt voi...dar pt mine cu siguranta va fii!:)o seara buna!

eu unde ma situez?

2010-06-15T19:03:00.000-07:00

Sa fie viata o padure?
...o padure in care nu esti atent te poti pierde intr-o secunda,sau in care poti gasi acel lucru pe care il cauti neincetat si iti lipseste atat de mult?
...sa fie deasa si plina de obstacole?
Mi-a spus cineva ca:
...e important sa respecti regulile ...ca supravietuirea inseamna durere si suferinta.
Padurea sunt eu!
Padurea esti tu...si nu stii ce este mai important
...gustul si mirosul apei de izvor...sau limpezimea lui?
...fosnetl frunzelor?
...sau poate lumina soarelui filtrata prin crengile brazilor?
...sau poate mestecenii de zeci de ani cu coaja alba ca niste mirese parasite in ultimul moment?
...sau poate stejarii de zeci de ani cu trunchiuri drepte si coloana verticala,fluturandu-si vesnicia acolo unde noi oamenii am incetat sa mai fim?
...sau poate ariciul care-si cauta sufletul prin frunze?
...sau luminita care-si cauta destinul?
Cum sunt?
...poate ca sunt ca padurea asta,poate traiesc viata ei bantuita de vanatori,transformati in vanat.
Sunt padurea...?
Sunt vanatorul..?
Sunt vanatul...?
...ASTEPT SA AFLU!!!
.

Fara sens

2010-05-12T15:20:00.000-07:00

Umila fata de acel ''nimeni'' care inseamna totul,umila fata de mine si de o anumita entitate ce nu o pot descrie,umila de lume si umilita de timp,incerc sa-mi gasesc drumul!drumul spre lumina si dragoste,spre curat si frumos!dar unde il gasesc?oare imi e frica sa-mi recunosc ca il am in fata mea si ca doar trebuie urmat?Oare imi este asa de rusine de mine incat sa nu pot urma drumul?Oare nu sunt pregatita?sunt o gramada de intrebari ce ma bantuie la ora aceasta tarzie si nu-mi dau pace!oare de ce vreau pace?maine dimineata,....pana la urma si maine este o zi ....seara buna dragilor!

Regrete...la ce bune oare?

2010-05-08T04:22:00.000-07:00

A trecut mult timp si praful s-a asezat pe niste cuvinte fara sens dar scrise cu sentimente puternice ce puteau darama si imperii!!Am inselat,am dat prietenii adevarati pe placeri absurde,am ignorat ratiunea,am interpretat rolurile cele mai mizerabile si fara rost,m-am ascuns in intuneric si m-am pierdut,am orbit,uratul si intunericul m-a facut un om meschin si fara coloana vertebrala!Am uitat sa zambesc,am uitat sa iubesc,am uitat sa ajut ,am uitat sa vad lumina ce ma putea salva....am uitat...si atat!!Sau poate in absurditatea mea am IGNORAT.!nu am scuza,nu am nici macar una,cu toate ca as vrea sa-mi gasesc scuze,dar ratiunea si inima nu-mi permit !Mi-am gasit scuze atata timp ,acum trebuie sa infrunt un zid ce cu greu se va darama,trebuie sa ard o ''eticheta'',trebuie sa merg cu capul in pamant si sa ma rog ca tot acest cosmar sa se termine,sa ma ierte prietenii adevarati si sa ma uite intunericul si toti acei oameni care joaca roluri mizerabile!!!M-AM SATURAT DE FALSITATE,MASTI,INTUNERIC SI MINCIUNA!!!!!

clipe,sentimente,franturi....

2010-02-21T12:58:00.000-08:00

Clipe ce se topesc in amurguri violete,ganduri ce zboara in azur........zboruri frante........aripi chinutite.....amintiri care te doboara.........zile ce nu te ating............flori ce-si scutura corole ,pasari ce triluri iti canta .................

Franturi,franturi de imagini rasturnate intr-o uriasa oglinda,ecouri pe care nu le mai auzi...........te intrebi unde si dece?Raspunsuri nu poti afla decat in tine dar nu reusesti sa le gasesti..........

Tristete goala si vida cand totul parea atat de simplu,cand te credeai regina in univers.............si te intrebi din nou de ce?

Marile dureri nu vin din suflet,marile dureri iti vin din creier pentru ca nu iti explici de ce si te framanta gandului neimplinirii,gandul indiferentei si nu mai intrebi nimic,astepti............

Zilelel vin si se duc,invartite in caruselul timpului fara sa stii unde si cand.Viata ca o lumanare se scurge incet si trist...........

Wish list no 2

2010-02-19T05:38:00.000-08:00

IMI DORESC:

1.Sa zbor!
2.Sa mi se indeplineasca visele!
3.Sa merg in Franta!
4.Sa nu ma intalnesc cu omu' negru:D:D!
5.Sa NU ma uite lumea!
6.Sa am puteri magice!
7.Sa-l transform pe vava intr-o furnica:)!
8.Sa am o cofetarie si eu sa fac toate prajiturile!
9.Sa am o rochie facuta numai din stele!
10.Sa vorbesc cu ingerii:)!
11.Sa primesc cea mai mare ciocolata din lume!
12.Sa am multe multe baloane colorate si de diferite forme in camera mea!
13.Sa fiu in 2 locuri in acelas timp:P!
14.Sa joc intr-un musical!
15.Sa nu am regrete!
16.Sa nu plang niciodata!
17.Sa fiu implinita!
18.Sa nu imbatranesc niciodata!
19.Sa fiu nemuritoare in visele LOR.
20.Sa iubesc cu adevarat!:)
VA URMA!

Pentru V!

2010-02-17T11:03:00.000-08:00

Ai stiut cum sa bagi cutitu in rana si sa-l invarti!ti-ai dorit ceva,si dupa ce ai avut ti-a fost indiferent!am incercat sa te inteleg,am incercat sa-ti arat o lume la care tu nu ai avut acces,am incercat sa te invat sa visezi,dar tu ai continuat nepasator drumul tau!de ce?(probabil ca am raspunsul,dar nu vreau sa-l accept)!!

Eu l-am vazut pe adevaratul Vlad,i-am vazut sclipirea,l-am inteles,dar tu?tu nu intelegi ,nu vrei sa intelegi si nu o sa intelegi niciodata ce am vrut eu sa te fac sa intelegi!de ce?raspunde-ti tu la intrebarea asta.pretinzi ca esti destul de destept si crezi ca te descurci in toate?bine!descurca-te in viata ta!fii implinit!!iar ca sa fii implinit nu trebuie sa fii atlet,sau sa crezi ca iubesti!trebuie sa ai ceva in suflet,trebuie sa asculti vantul,sa gasesti lumina,sa iubesti cu adevarat!tu nici macar nu vrei asta!la tine imaginea conteaza mai mult decat orice!ramai tu cu imaginea si cu sufletul inchis undeva departe intr-un nonsens perfect pt tine,iar eu cu visele,zambetele si defectele mele!!

Nu ai inteles nimic!nu ai realizat nimic,nu ti-a pasat si ai crezut ca ti se cuvine,ai aruncat cuvinte dure,ai zambit,ai mers mai departe cu nepasare si fara nici o remuscare!de ce eu nu as face la fel?!!In mine de acum nu o sa mai gasesti decat o simpla amica si o privire comuna!nimic special!Nu-mi mai consum timpul meu pretios pe oameni care nu inteleg ce e ala cu adevarat zambet,lumina,speranta si iubire!

NU AM CREZUT CA POTI ZICE ATATEA LUCRURI URATE DESPRE O PERSOANA CARE CHIAR TI-A VRUT BINELE!Multumesc anticipat!

Memories!

2010-02-16T05:41:00.000-08:00

Ganduri brambura insirate pe o hartie,sentimente pierdute undeva departe langa poarta sperantei ce de mult nu a mai fost deschisa,iar cheia a fost uitata pe noptiera!Printr-e toate aceste ganduri care nu ma lasa sa dorm,care ma chinuie,incerc sa ma regasesc!printr-e masti,fete reci si neexpresive caut lumina si alinarea de mult visata inca din copilarie!
Sa vreau sa ajung la tine nu mai pot,lacrimile si durerea au lasat un gol imens in inima mea!un gol ce asteapta un zambet,o privire,o imbratisare!!
Nu si-ar avea rostul sa-mi cer scuze,nu si-ar avea rostul sa ma explic in fata ta de ce,dar un sigur lucru si-ar avea rostul,sa-ti zic ca ma pierd in privirile tale albastre si poate ca e singurul loc unde regasesc o parte din mine!Stiu ca acum tu ai viata ta si nu mai vrei sa auzi de mine,si iti respect decizia,dar ma gandesc la tine de fiecare data cand visez la povestile mele nemuritoare ce intodeauna au un happy end!uite ca povestea noastra nu a avut un happy end,poate din cauza viselor mele,poate ca din cauza ''rigiditatii'' tale ,dar,niciodata nu voi afla motivul adevarat ce tu l-ai ales pentru ca niciodata nu ai vorbit deschis cu mine si nu mi l-ai aratat pe adevaratul A!!!!!
Nu regret nimic,nu mai am regrete!am regretat prea mult timp si prea multe lucruri dar vei ramane in ''albumul inimii mele''!!

timp,incotro mergi?

2010-02-14T12:23:00.000-08:00

Vreau sa vorbesc despre viata, despre ce reprezinta si despre ceea ce este ea defapt.
Dar cu ce sa incep, cum sa o definesc? Singurul lucru care-l stiu cu siguranta e ca
se scurge. Se scurge in neant...spre moarte. Daca te intreb: "Ti-e frica de viitor?" imi vei
raspunde mirat ca "nu", dar daca o sa te intreb "Ti-e frica de moarte"...privirea ta o sa ramana
blocata,iar vocea ta tremuranda va sopti..:"Da". De ce? ma intreb deseori, de ce oamenilor le
este teama de moarte, de ce nu constientizeaza ca este unica certitudine a viitorului nostru?
Omul...o fiinta atat de lasa...de neinteles. Ce pacat ca si eu sunt om...ce pacat ca nu am
avut nimic de spus atunci cand m-am nascut om.
Viata este doar momentul in care lumina a fost pentru prima data absorbita de trupul si
privirea noasra, este doar acel moment suprem in care inghitim pentru intaia oara aer. Din
momentul acela toti avem un viitor: moartea, fie ca vrem sau nu, fie ca ne temem sau nu.
Cu timpul mai dobandim ceva la fel de cert ca viitorul: trecutul. Din pacate chiar daca el,odata
cu viata, se scurge si ramane in urma nostra, multi il nega, multi isi neaga trecutul...le este
tema sa recunosca faptul ca, intr-un moment erau altfel. Fara trecut nu existi, deoarece el tine incuiate
cu cheia cerului cele mai dulci fructe ale vietii: Amintirile. Chiar daca in ele sunt inglobate
iubiri apuse, rani neinchise, suferinte amare, chiar daca regretam secvente ale acestuia, chiar
daca ne incendiem sufletul cu lacrimi cand ne intoarcem in camera amintirilor, nu avem cum si nici
de ce sa le Negam. Sunt in urma noastra dar vor face vesnic parte din prezentul si viitorul nostru.

enigme?...

2010-02-09T04:58:00.000-08:00

Ce faci atunci cand doresti un barbat cu toata fiinta ta, dar statutul tau prezent nu iti permite sa il ai?

Ce faci atunci cand fiecare fibra a trupului tau iti spune ca il vrei, dar cerebralitatea nu te lasa? Ce faci atunci cand, desi au trecut ani buni de cand nu l-ai vazut, atunci cand esti singura cu gandurile tale, ele te duc mereu, inexplicabil, la el?

Ce faci atunci cand tu il vrei, dar lumea intreaga iti spune, sub o forma sau alta, ca nu poti sa il ai pentru asta te-ar face o persoana imorala?Ce faci atunci cand vrei sa ii vorbesti, dar ti-e teama ca, dupa atata timp, te expui la riscul de a fi respinsa, sau, si mai rau, dorita, pentru ca mintea iti va spune ca trebuie sa il respingi si, inevitabil, asta vei face?

Ce faci atunci cand vrei cu disperare sa-l uiti, dar nu poti sau, poate, nu

vrei? Ce faci atunci cand realizezi ca, fara el, viata ta nu va fi niciodata completa, iar, cu el, vei fi nevoita sa ii privesti pe cei din jur in ochi, stiind ca ii tradezi? Ce faci atunci cand timpul, desi se spune ca le vindeca pe toate, nu poate umple golul din sufletul tau?"

In dragoste si in razboi totul e permis... spun unii... ce faci, insa atunci cand glasul celorlalti este mai puternic?

Unde tragem linia intre ceea ce este permis si ce nu, atunci cand inima bate deja in viteza a-5-a? Sustin ideea conform careia limitele ni le impunem singuri, insa consider totodata ca iubirea nu are inceput si nici sfarsit; ca ramane de domeniul fantasticului credinta ca educatia si principiile alaturi de alte valori te pot impiedica sa faci un pas pe care inima ta l-a facut deja.

Nimeni nu face rau voit, la fel cum oricine gaseste si placere proprie in a face un bine - fie ea si numai multumire sufleteasca.

Fiecare gaseste justificari in faptele sale... tocmai de aceea ne este atat de greu sa ne recunoastem greselile. De ce ar fi sentimentele noastre mai prejos de un cod al principiilor nescrise?

Incepand cu lista cuplurilor controversate si continuand cu portretul unui barbat ideal construit din valori si nu din suflet, ajungem la concluzia (sau cel putin asa cred eu) ca suntem sclavii unui sistem absurd, unor legi care pun pe primul loc binele unui grup si abia undeva la coada, fericirea individului.

Regaseste-te.....

2010-02-08T13:19:00.000-08:00

Acum eu tanjesc dupa atingeri, dupa siguranta ta, dupa caldura respiratiei tale… ofera-mi-le sau lasa-ma sa-mi recapat vechea raceala, vechea scarba si aproape uitatul dezgust.

Acum sunt in putere si acum simt flacara tineretii arzandu-mi in piept mai tare ca oricand. Eu nu am timp, eu nu mai am timp. Niciodata nu mi-am permis sa astept, pentru ca asteptarea era mereu pierduta, umbrele mereu deznadajduite. Acum urasc lumea dar te pretuiesc pe tine in schimb, acum cand te pretuiesc cat urasc toata lumea, lasa-ma sa zbor, sa musc si sa ma omor cat pot.

Dupa ce lacrimi imi vor spala chipul, puterile ma vor parasi, ura mi se va ineca in golul existentei mele, iar angoasa mea existentiala nu va ma rabufni in accese de ura si lupta. Vorbele mele isi vor pierde siguranta violenta, brutalitatea violului si aciditatea urii, vor deveni de o siguranta calma,fada, ca aceea care acum mi se pare de-a dreptul dezgustatoare.

Acum cand imi doresc cele mai mari napaste sa se reverse asupra-mi, cand inteleg mai bine ca oricand ca exista lucruri mai ingrozitoare decat moartea, iar viata se afla printre ele. Iarta-mi delirul si ineaca-mi vorbele in saruturi lungi ce ma ard pe trahee, dar zboara alaturi de mine.

Nu-mi refuza vise ce le vreau implinite. ''Machiaza-te'' si arata-mi ca tu esti personajul ideal, chiar daca joci stangaci rolul ce ti-am propus. Nu uita ca lumea e o scena, eu sunt regizorul, iar multe indicatii sunt abia soptite la urechile interpretilor. Nu te teme pentru ce i-am zis celuilalt, ci pentru ce ti-am zis tie si nu ai inteles.

Suspinul pamantului....

2010-02-08T12:05:00.000-08:00

Câteodată,
mi se pare că centrul acestei lumi
e doar în inima mea.
Câteodată,
ca şi-altădată,
ca şi oricând,
mi se pare că mâinile
şi privirile
şi gândurile
odată cu timpul meu
în loc vor sta.
O,dacă aţi şti
câte inimi sunt centrul acestei lumi,
câte gânduri,
şi câte priviri,
unde timpul stă în loc
mai deloc
nu v-aţi mira.
Ne suspină trecuturi
ne suspină începuturi
ne suspină prin vise
prin cuvinte,
prin simţiri,
nenumărate alte trăiri,
şi regăsiri,
la noul ceas al legământului,
căci pretutindeni în lume
ne cheamă
pe mine,
pe voi,
pe noi toţi,
SUSPINUL PĂMÂNTULUI.

Ganduri...

2010-02-03T03:46:00.000-08:00

Vine o vreme, nechemată, când totul se schimbă. Doar tu eşti acelaşi. Însă nu îţi găseşti nici locul, nici utilitatea, nici vrerea. Chiar dacă faci aceleaşi lucruri şi întâlneşti aceiaşi oameni, nimic nu e la fel şi totul pare fără rost. Spectator în propria viaţă, eşti debusolat. Rămâi fără replică, ai vrea să spui, însă mintea rămâne goală, iar vorbele tac. Aplauzele nu mai vin…

Vine o vreme neaşteptată, când totul se schimbă. Rămâi siderat în faţa zilei care începe şi în aburii treziei, realitatea ţi se înfăţişează liniştită, firească şi parcă la fel. Are aceleaşi forme, aceiaşi parametri.Te îmbraci, mai fumezi o ţigară şi cu ochii goi încerci să te porţi natural. Carcasă fără conţinut într-o lume în care până mai ieri erai sigur.

Vine o vreme, nedorită, când totul se schimbă. Lucrurile rele se întâmplă odată toate, iar lucrurile bune vin în valuri. Morţii niciodată nu se întorc din drumul către groapă. “Dar eu sunt viu” o să-mi spui. Şi atunci, gândul, speranţa se îndreaptă către minuni, legende cu apă vie, poveşti de dragoste care durează veşnicii. Dar atunci de ce zâmbetul întârzie să apară?

Banalitate..

2010-01-20T12:06:00.000-08:00

Nu m-am nascut sa fiu o femeie ca toate femeile. M-am nascut ca sa fiu... ALTFEL! Diferita de cei din jurul meu. Deosebita. M-am nascut sa fiu invingatoare. M-am nascut sa nu ma las condusa de sabloane. M-am nascut sa nu trec neobservata pe strada. M-am nascut nu ca sa am case, ci resedinte luxoase. M-am nascut nu sa ajung bine, ci sus de tot. M-am nascut sa ating cerurile si sa le fac celorlalti cu mana de acolo. M-am nascut nu sa-mi cladesc o cariera, ci sa-i ajut pe altii sa-si cladeasca cariere. Nu m-am nascut sa ma pacaleasca iubirea, m-am nascut sa o pacalesc eu pe ea. M-am nascut nu ca sa-mi pierd zilele asteptand ca un cineva cu un suflet feroce abia abia sa-l inteleaga pe al meu, m-am nascut sa ma joc cu ele. Nu m-am nascut sa intreb in stanga si in dreapta daca mi-a vazut cineva sufletul pereche, m-am nascut sa ma plimb cu el mana in mana. Nu m-am nascut deloc sa fiu nefericita!

M-am nascut sa schimb lumea, sa fac valuri in pahare de apa, sa creez tornade prin locul in care trec, sa reformez, sa las foc si jaratic in lumea mea. M-am nascut ca sa nu fiu oricum. M-am nascut pentru ca atunci cand nu o sa mai fiu, lumea sa-si aminteasca de mine si sa-si aminteasca in regrete. M-am nascut sa mi se lase cu recunostinta flori pe mormant. M-am nascut om ca sa ma reincarnez in alta viata spirit. M-am nascut sa traiesc o suta de ani. M-am nascut ca sa nu duc o existenta banala. M-am nascut cu o menire: sa schimb viata celor care mi-au schimbat-o mie. M-am nascut sa fiu copil si sa infrumusetez planeta. M-am nascut sa ajung om mare si o salvez. M-am nascut sa inventez arma care nu va distruge pamantul, ci il va salva. M-am nascut sa traiesc cel putin o suta de ani. M-am nascut sa fiu tanara si frumoasa pana atunci. M-am nascut nu ca sa fiu amanta vreunui barbat puternic, m-am nascut sa fiu eu puternica. Sa frang in zece inimile barbatilor. Sa fiu pururea sotie. Sprijin si viata si mentor si model si iubita si adorata si invidiata si ravnita. Niciodata sacrificata, niciodata obosita, niciodata trista, niciodata invinsa.

Dar sunt o femeie banala. Nu sunt un fashion icon. Ochii mei nici macar nu se scalda in vreo culoare deosebita. Trupul meu arata banal necioplit de bisturiu. Respir banal, ma misc intr-un ritm banal, exist banal, gandesc normal si in consecinta uimitor de banal. Seman teribil cu celelalte femei si nu ne despart ca infatisare decat niste fasii de materiale, niste farduri aruncate cu o altfel de migala, niste vise, un univers interior. Nu am capatat acele aptitudini de lider, am invatat doar cum sa ma conduc. Nu stiu sa fac un barbat sa ma considere viata lui, dar cand iubesc il pun in centrul propriului univers. Nu pot sa schimb lumea asa cum as vrea, ci o las sa ma schimbe dupa cum vrea ea. Nu mai pot sa redevin copil si nici sa fiu naiva ca sufletul sau. Imi este chiar teribil de frica de momentul in care o sa aduc si eu pe lumea asta terifianta suflete crude si pure.

Scrisoare catre Doamna Lupescu!

2010-01-20T03:47:00.000-08:00

Buna ziua doamna draga!sa aveti o zi buna!...vroiam sa va spun ca imi lipsiti mult si ca imi pare nespus de rau ca poate nu v-am pretuit atunci cand trebuia,asa cum meritati si regret...poate ma credeti,poate nu dar ati fost singura persoana care m-a inteles cu toate ciudateniile mele si cu tampeniile mele si ati reusit sa ajungeti pe aceiasi unda cu mine.ati reusit sa-mi deschid ochii...a fost o periada foarte frumoasa si imi lipsiti mai mult decat oricine sau orice.Tonitza pierde un pedagog adevarat si un om de exeptie,eu abia ma abtin sa le zic de dulce celor din Tonitza!pt mine a ramas o amintire dulce-amaruie mai mult amaruie...si sincer nu pot sa va descriu in cuvinte cata ura pot avea pt cei de acolo care v-au facut rau dv si altora care nu s-au conformat la marlania lor.poate e un sentiment pe care nu ar trebui sa-l cunosc la varsta mea si nici in viata sa nu-l am dar credeti-ma ca ma oftic asa rau ca nu e ceea ce predinde liceul Tonitza!!sunt o gramada care nu au ce cauta acolo si sunt o gramada profesori(nici profesori nu cred ca se pot numi) care pana la varsta lor nu au inteles ca sunt acolo sa dea mai departe ce au invatat ei,pt ca pana la urma noi o sa ajungem sa-i conducem...iar ei strica si mai rau generatia asta si dupa o sa se planga ca nu au pensii mari sau ca asta nu e societate,dar ei ne creeaza si ei ar trebui sa se simta vinovati!nimeni nu tine cont de nimic,calca pe cadavre sa-si vada scopul implinit iar asta sincer imi da un sentiment de ura dar in acelas timp si de nesiguranta!mi-as dori sa dau timpul inapoi,dar sunt constienta ca asta nu se poate intampla asa ca incerc sa merg inainte si sa pot sa ma tin pe piciare pt ca daca acum 'cad' in societatea asta stiu ca imi ratez viata si viitorul meu care poate fii un viitor frumos!stiu ca un mail nu poate schimba nimic dar eu in prostia mea tot sper la o viatza mai buna!na ce sa fac eu tot SPER!speranta moare ultima!.....nu stiu de ce v-am spus dv asta dar am simtit nevoia sa o spun!sper ca nu v-ati suparat pe mine si poate daca citit ce am scris imi dati si un replay...am nevoie de dv mai mult decat oricand,am nevoie de sfatul dv,de alinarea si de cearta dv!!sa aveti o zi minunata!!!!

Imi este extrem de dor de dansa!Ea face parte din putinii oameni din invatamant care chiar au coloana vertebrala si multa,multa cultura!!!!VA IUBEEESCCC!

Stiu ca va este greu acolo unde sunteti,dar eu nu o sa va uit niciodata,veti ramane in inima mea si aveti un loc special acolo!!

Wish list no 1

2010-01-19T07:44:00.000-08:00

Imi doresc:

1.Sa invat sa PRETUIESC cu adevarat iubirea oferita de cei din jurul meu!

2.Sa ma regasesc printr-e 1000 de ganduri!

3.Sa nu mai port MASTI!

4.Sa ma invete EL sa iubesc cu adevarat!

5.Sa ZAMBESC cu adevarat!

6.Sa imi pun viata in ordine!

7.Sa-mi gasesc DRUMUL!

8.Sa imi ascult INTUITIA!

9.Sa nu-i mai dezamagesc pe cei din jurul meu!

10.Sa apara SOARELE si pe strada mea!

11.Sa pot sa am macar jumatat din mintea geniala a MAMEI mele!

12.Sa gasesc un CRET:D cu ochii albastrii/verzi si eventual cu care sa am ce discuta(gen destept) si romatic(am pretentii deja:)):P:)):P...!

13.Sa fiu ''autentica'' pt ca doar ''autenticitatea''ne permite sa FIM cu adevarat,si nu ceea ce credem noi ca ar trebui sa fim!

14.Sa reusesc sa aud picaturile ploii si sa SIMT mirosul unei crizanteme .

15.Sa-mi zica EL ca ma pretuieste si sa ma priveasca ore in sir cand dorm!

16.Sa invat sa DANSEZ cu ploaia!

17.Sa am parte de o alta POVESTE romantica parca ireala!!

18.Sa dorm o zii intreaga pe o pajiste,undeva departe de ochii LOR!

19.Sa GATESC o zii intreaga ce vreau eu!

20.Sa fiu tinuta IN BRATE si sa mi se faca complimente:D:D

pt OBY..;)

2010-01-15T02:31:00.000-08:00

Invata sa visezi
Invata sa zbori si sa iubesti,
Invata sa dai un sens tuturor lucrurilor din viata ta fara sens,
Invata sa fii uman si cald,
Invata de la furnica sa ai statornic drum,
Invata de la toate,ca toate sunt surori!

Fii echilibrat,gaseste-ti puterea si lumina in tine!viseaza cu ochii deschisi,incarca sa zbori in visele si zambetele altora!pretuieste fiecare lacrima,a ta sau a celor din jurul altora!Viata e ca un labirint ce te invata pe parcursul ''jocului''sa fii copil,sa zambesti si sa plangi,sa fii matur si multe alte detalii!Regaseste-te in tine,nu te pierde,nu-ti pierde speranta!!!In padurea asta ''deasa'' cauta perlele ce au fost odata lacrimi,cauta frunza ce a fost o data verde,cauta sensul vantului si asculta soaptele suave ale lui!!iubeste soarele si luna,iubeste ploaia si norii,invata de la timp cum sa ajungi ''nemuritor'' in tot ce faci!!!!ADUNA-TE,STIU CA POTI!
Vei gasi luminita de la capatul tunelului si vei da de o stare mirfica de liniste,iubire si caldura!!

**Regaseste copilul din tine!eu stiu ca e acolo!am incredere in tine!

PT un drag prieten!

2010-01-08T10:41:00.000-08:00

Ce e iubirea? E un plictis de fericire. E patima, credinta, adevar. E sunetul placut pe care-l aud cand ploaia atinge iarba. E un vis care-mi chinuie noptile gandindu-ma la tine. E mirosul de castan in floare sau teiul sub care mi-am impletit toate visele cu tine. Sau poate esti doar tu, cel pe care-l astept si care, dintr-o viata anterioara, mi-ai ramas dator cu un sarut. Asta e iubirea. si, inca nu-i de ajuns.Cum pot eu sa sa ma targuiesc cu timpul ca acest plictis sa dureze o vesnicie?El e prea intelept si prea pur ca sa-mi ofere mie,unui infirm care a gresit o secunda care sa dureze o vesnicie!................
Te caut neincetat in visele mele zbuciumate,unde esti?

As putea lua aripile zorilor si sa zbor de la un capat la altul al pamantului in cautarea ta, as putea fi o lacrima de argint intr-un ocean si acea lacrima sa inoate neobosita pana in strafundurile si abisurile oceanului cautandu-te pe tine, as putea fi o raza de soare care sa scotoceasca in toate cotloanele lumii acesteia in cautarea ta si tot degeaba daca m-as lasa purtata pe aripile mortilor, tot nu te-as putea gasi, daca tu nu esti binevoitor sa mi te arati si daca Stapanul Lumii nu mi-ar aratat lumea ta,eu cu aripile frante si cu o rana adanca imi iau lacrimile transformate in perle si le imprastii in ''padurea asta deasa''poate ma vei gasi,si vei urma drumul deloc usor!

Adio!

2010-01-04T03:30:00.000-08:00

Ne-am luat adio de la tot ce ne-a legat,oameni,sentimente,caldura,frumusete.Sufletul meu plange de durere si urla .Odata ce s-a incheiat aceastra poveste frumoasa,sufletul meu a fost inchis in cea mai dura inchisoare:SINGURATATEA.Iti vorbesc de aici de departe,de unde nici vulturii si cele mai fioroase lighioane nu-mi pot auzi glasul.Caut in inima mea sentimente de mult uitate in podul bunicii,langa ursuletul batran ce-mi tinea de urat cand ma confruntam cu realitatea,dar se pare ca sunt prea prafuite si distruse de lume,ura,masti si intuneric.Cu fiecare cuvant scris imi fac rani mai adanci ce nici macar bunul si batranul timp nu mi le poate vindeca.Rani ce ma macina de ani buni,darcu ce folos daca tu nu ma auzi,ce rost mai au framantarile mele?!Mainile mele sunt incatusate de sistem,am cunoscut ura prea timpuriu.E un avalgam de sentimente,din care nici eu,am inceput sa NU mai inteleg nimic.Daca as putea m-as duce si mas face una cu marea sa-mi inunde sufletul de apa,iar toata ura si tristetea sa pluteasca in necunoscut.Dar nu se poate iar asta ma doare cel mai rau ca tu vrei sa ma uiti si sa ma alungi undeva acolo de unde sa nu ma mai iei niciodata!.....

Suflet pustiu...

2010-01-04T03:17:00.000-08:00

Te-ai nascut prea repede,rezista.te-ai nascut mult prea devreme,rezista.vei afla prea timpuriu,rezista.vei vedea ca ce e viu nu rezista.cand te vei ridica si pe figura ta durerea vei afla,cum vei infrunta nedreapta viata ta durerea vei afla.si cand vei vedea ca nu inseamna da ,atunci vei intreba de ce draq toate astea.vei dori sa stii,vei dori sa stii,vei innebuni daca nu vei stii,daca nu vei fii aflat,te vei inghenunchia ca adveraul nu va conta.vei dori sa stii,de ce de ce?iar cand vei afla cum nasterea ta cu durere s-a petrecut si ea va deveni si durerea si speranta in acelas timp,te vei intreba,te vei implora sa stii,de ce tu vei purta o cruce in viata ta sa stii de ce?de ce lumina e prea departe iar adevarul nu-l vei stii.de ce?

Ajuta-ma,strig din vagauna asta si imi invoc mortii in ajutor.ma aflu intr-un cerc vicios ce ma urmareste oriunde m-as duce!valsez cu umbrele si amintirile iar realitatea imi e dusman.nu pot sa-mi explic cum am ajuns aici dar probabil nu mai suport realitatea,imi plac visele,imi plac povestile vesnic nemuritoare,iubesc vantul,degust fiecare miros,miros fiecare gust si ating cu frica tresarind o amintire ce ma face sa renunt la tot,ce ma face sa nu mai lupt,ce ma face sa nu mai zambesc,ce ma face sa uit sa ma mai trezesc!Vreau sa cred ca exista cu adevarat iubire,vise,sentimente ,dar unde le gasesc?la sfarsitul unei sticle de vin?la sfarsitul unei nopti de dragoste cu un necunoscut care ma minte ca esti tu?cu amintirea ta dulce amaruie?sau poate in privirea unui strain ce-mi aduce aminte de gesturile tale?...m-am saturat sa caut,am oboist,vreau sa zabovesc aici o vesnicie,aici in vagauna mea unde nici stropii de ploaie,nici razele de soare nu ajung, aici,unde nici macar cea mai fioroasa lighioana nu poate intra!am incetat sa sper,am incetat sa caut,am incetat sa cred si asa imi astept cu lacrimi de durere moartea si in tacerea asta care mi-a devenit cel mai bun si loial prieten valsez cu vantul si ma rog la Dzeu sa ma crute de toate defectele mele,ura,gelozia si toate lucrurile cele mai rele de pe pamant si sa-mi dea drumul in necunoscut,de unde sa pot sa incep o noua viata intr-e ingeri,muzica harpelor si protectia luminii!!

Ganduri pline de tristete si melancolie...

2010-01-03T10:42:00.000-08:00

Dupa ce ne-am luat ramas bun ma simt obligata sa imi amintesc de tine,de clipele petrecute impreuna,de inima care odata batea ptr tine.
Au trecut putine clipe de cand ne-am cunoscut, dar totusi milostiva despartire a ajuns in preajma noastra.Pastrez doar amintirea si ma tem ca o sa raman doar cu ea.Privind trecutul, te vad doar pe tine si asa de minunata si de neuitata e ziua cand te-am cunoscut.De ti-am gresit iarta-ma,de m-ai iubit uita-ma.Am sters ptr totdeauna cuvantul "te iubesc" din inima mea ptr ca nostalgiile noastre nu vor mai avea glas.Nu plange,asa e viata,uita totul si reaminteste-ti de clipele frumoase ptr ca este singurul trandafir despre care putem spune ca este cel mai frumos.Iti multumesc si nu uita ne despartim si e pacat si vom lasa doar visul si amintirea .Abea acum simtim cata durere lasa despartirea si nu uita ca izvoarele sufletului meu au lacrimat cu cuvinte triste la despartire.Clipele fericite au fost un vis invartit de maretia dragostei care s-a sfarsit.Acum nu ne mai ramane altceva de facut decat sa dezradacinam tot ceea ce a fost,a existat intre noi si sa ne urmarim reintoarcerea unei neguri a iubirii.Icearca sa ma dai uitarii daca nu m-ai dat inca.......

"ARUNCA-MA DIN ALBUMUL SUFLETULUI TAU"

Monolog!

2010-01-03T02:50:00.000-08:00

Mi-am pierdut curajul de a scrie, de a-mi lăsa gândurile libere să-mi inunde întreaga fiinţă. Am devenit din Nimeni un nimic şi asta-mi taie respiraţia puţin câte puţin. Cu siguranţă nu sunt singura persoană din lume care trăieşte cu acest sentiment, dar nu mă încălzeşte cu nimic că poate şi tu eşti la fel, pentru că nu eşti aici, nu sunt acolo să ne completăm lacunele.

Am început de ceva vreme să te caut în privirile fiecărui bărbat ce-mi taie calea. Încerc să te descopăr murdărindu-mi palmele ce rătăcesc haotic pe feţe ce nu-mi trezesc măcar un miligram de fior. Mi-am lăsat buzele să alerge prin vântul ăsta nemernic, dar nu te găsesc.

Mă ascund în fiecare trup ce-mi lasă falsa senzaţie că ai fi tu, dar am obosit; odată cu timpul, odată cu trupul. Închid ochii şi-ţi văd zâmbetul creionat pe o umbră. Încerc în van să-ţi desluşesc ochii, dar e mult prea întuneric. Ai început să semeni cu mine şi asta mă doare cel mai tare, căci m-aş blestema dacă aş şti cu adevărat că şi sufletul tău e un păgân, ca şi al meu. Ţi-aş cere să mă părăseşti căci lângă mine te-ai plafona, dar nici de lucrul ăsta nu sunt sigură.

Uneori mă trezesc cu cer senin în frunte şi mă privesc 3 minute în oglinda pe care acum câteva seri, singură am mânjit-o . De cele mai multe ori mă trezesc întunecată şi plină de ceaţă. Mâna-mi umblă teleghidată prin aşternuturi. Te caut şi strâng cu putere perna din care mă zbat să-ţi adun mirosul din visele noastre pe care tâmpla mea le-a lăsat acolo. Dar tu n-ai fost aici, nu eşti şi poate nu vei fi niciodată.

Nu vreau să mă consideri jalnică sau cel puţin o femeie care din lipsă de ocupaţie se agaţă de câte-un nou sentiment ce-i frământă sufletul. Nu, nu sunt încă, niciuna dintre aceste două. Nu mai sunt nici măcar un copil drăgălaş plin de vise şi speranţe.
Cum se numeşte un om care nu mai poate plânge?

Mă frământ aiurea. Stau şi-mi pun 1000 de întrebări la care nu primesc niciun răspuns ci doar alte 1000 de întrebări.
Mă grăbesc.
Ps: "Mă poţi învia oricând, chiar dacă n-am murit!" Paul Aretzu

Promisiuni...

2010-01-03T02:26:00.000-08:00

pentru EL!

2009-12-26T10:51:00.000-08:00

A fii peste mormantul vietii
Sedus de viata ca de-un dar,
Manz liber degustand lumina
Salbatic si nerabadator.
Sa crezi ca nu exista moarte,
Ca mortii sunt numai un fel,
De fluturi adormiti de muzici
Inchisi in bile de otel.
A fii uitat de toata lumea
A fii uitat de cine vrei,
Cand vin sa te incalzeasca noaptea,
Pasnic,turmele de miei.
A fii pe un camp,uitat de lume,
De vis uitat si de masini,
Tu singur dueland in aer,
Cu sabiile petalelor unor crini.
Si peste toate ca un tigru
Sa treci razand si sa te minti
Ca viata e un vis mai tandru
Un vis ce tu nu il admiri.

*Mi-e dor sa-ti cuprind trupul langa muntele asta inalt,care se numeste dragoste.
Invata-ma sa escaladez propria viata,sa pot ramane langa tine
Invata-ma sa astept chiar daca vine iarna,
Invata-ma sa te iubesc cum ma iubesti si tu,
Invata-ma sa cer si sa vreau,
Invata-ma sa exist!

Maine..

2009-12-26T10:31:00.000-08:00

Maine totul va fii pentru tine!
Maine totul se va numi dreptate
Maine,mainile noastre vor naste porumbei albi,
Maine Iuda va fii pedepsit,
Maine ingerii vor spune in graiul nostru
-LIBERTATE-
Maine ,,dragostea'' isi va relua vechiul sens
Maine...
Dar la POIMAINE s-a gandit cineva??!!

realitatea...

2009-12-26T10:21:00.000-08:00

Sa ne alegem ochii
Sa ne alegem mainile
Sa ne alegem parintii
Sa ne alegem pe noi
Pentru ca schematic
Visul devine realitate
Cand nu mai este!

Femeia..

2009-12-14T12:27:00.000-08:00

Femeia este un lucru bun. Femeia este mereu sensibila. Femeia este sexy. Femeia este dulce. Femeia este companionul perfect pentru a te distra. Femeia este placuta ochiului. Femeia este puternica. Femeia este cea care da viata. Femeia este o specie foarte emotiva. Femeia reprezinta pasiune pentru un barbat. Femeia este fromoasa. Femeia este ispititoare. Femeia este sotie. Femeia este prietena. Femeia sta in spatele oricarui om de succes. Femeia reprezinta confort. Femeia poate plange si suferi.

O femeie este precum un ocean. Atunci cand se simte iubita increderea in ea creste semnificant. Abilitatea unei femei de a accepta si de a returna dragostea este o reflectie a felului in care ea se vede. Daca o femeie se vede fericita si sexy inimia si bratele ei vor fi larg deschise. Cand se vede doborata si cand sufera cade in umbra. In aceasta perioada ea are nevoie ca mintea si inima ei sa fie deschise dar... nu va fi asa. Dupa ce va reusi acest lucru ea se va ridica si va simti dragostea ce o inconjoara, va radia de fericire.

Femeile au tendinta de a trai mai intens sentimentele decat barbatii. Sentimente precum nesiguranta, grija pentru un lucru, indignarea, inutilitatea, neincrederea, confuzia, nevoia sunt traite de catre femei intr-un mod mai accentuat chiar daca nu ar fi cazul. O femeie cu cat este ajutata mai mult cu atat ii creste increderea in sine si scapa de sentimentele negative pe care hormonii le fac sa apara in interiorul sau. Femeile tanjesc dupa intelegere, respect, devotament, incredere in sine, admiratie, egalitate cu barbatii si dupa sentimentul de iubire.

Unei femei ii place sa isi petreaca timpul facand lucruri simple precum cititul unei carti, ascultatul unui CD bun, scrierea unui jurnal, uitatul la zborul unei pasari. Unei femei ii place sa se relaxeze facand o baie cu multa spuma si fiind inconjurata de multe lumanari. Lucrurile pe care ea le iubeste sunt vorbitul cu o prietena pentru o perioada lunga de timp, mersul la cumparaturi, plimbarile lungi, savuratul unui pahar de vin, satisfacerea partenerului de viata sau pur si simplu statul pe canapea si visatul cu ochii deschisi.

O femeie este sufletul unei relatii, ea este fantezia, floarea, lumanarea, vinul, muzica romantica, tinuta sexy, placerea unirii intr-o singura fiinta cu cel de langa ea si mirosul dulce al naturii.

Femeia este cea dupa care un barbat tanjeste. Femeia este fiinta pentru care un barbat traieste. Femeia este cea pentru care un barbat ar fi in stare de crima. Femeia este cea pentru care un barbat lupta impotriva oricui. Femeia este cea pentru care un barbat este in stare sa se schimbe. Femeia este cea care educa un barbat. Femeia este cea care induioseaza un barbat. Femeia completeaza barbatul. Femeia este fiinta de care un barbat are nevoie cel mai mult pe lume.

In aceasta lume dominata de barbati ar trebui sa fim mandre ca suntem femei si ca ei fara noi nu ar putea exista.

Steaua mea...

2009-12-13T14:21:00.000-08:00

Sunt o stea de pe cer
O stea ce

straluce
Si vrea sa atinga
.un coltisor din ea
In fiecare seara
Te privesc de sus
In fiecare seara
Gandul ti-e tot dus.
Sunt un om pe pamant
Ce adora o stea
Sunt un copil pe pamant
Ce vrea sa fie ca ea.
Fii steaua mea mereu
Vegheaza peste mine
Fii steluta mea mereu
As vrea sa fiu ca tine.
Coboara langa mine
Steluta mea frumoasa
Coboara langa mine
Si lumea ta o lasa.

poze chic...pt fete chic:!!!

2009-12-13T14:11:00.000-08:00

O poveste despre zane...

2009-12-13T08:36:00.000-08:00

O sală cu oglinzi şi bare laterale, un tutu vaporos, o muzică feerică... De ce mai are nevoie o fetiţă de patru-cinci ani pentru ca imaginaţia ei să înflorească şi să-şi ia zborul? Sigur, de o zână bună şi măiastră, hotărâtă să lupte pentru şansa Frumosului de a salva lumea, împlinind prezicerea lui Dostoievski şi care să o poarte în pas de dans prin împărăţia lui, să-i modeleze mintea, sufletul şi trupul, transformând-o pe nesimţite într-o prinţesă-lebădă plină de graţie, eleganţă şi nobleţe. Şi neapărat de un adult din imediata apropiere, devotat, capabil să viseze alături de ea, conştient că un copil este ca un aluat pe care-l poţi modela încă de la cea mai fragedă vârstă, dispus să-şi investească timpul însoţind-o oricând la repetiţii cu convingerea că este o investiţie cu bătaie lungă şi cea mai valoroasă din câte ar putea face.
Iată-i astfel trecând pragul unui studio de balet, acest atelier de modelat caractere, de descoperit şi educat talente, de cizelat forme, de picurat armonie, reuniţi într-un flux comun de dăruire, pasiune şi muncă încleştată, artişti adevăraţi, maeştri ai baletului, adulţi, de cele mai multe ori părinţi sau bunici grijulii şi emoţionaţi, şi ei, copiii noştri minunaţi dornici să descifreze tainele dansului, să înveţe limbajul expresivităţii mişcărilor, pregătiţi să înlocuiască pentru o oră bucuriile jocului cu efortul susţinut şi disciplina pe care o cere baletul.
Uşa rămâne întotdeauna larg deschisă. Înăuntru, micuţele balerine venite din timp pentru a-şi schimba ţinuta, se mai zbenguie consumându-şi energia specifică vârstei, mai repetă câte un exerciţiu la bară, sau încearcă o piruetă în faţa oglinzii. Pe doamna Ana o întâmpină cu dragoste şi respect. Unele îi ies înainte şi o îmbrăţişează, câte una mai curajoasă îi povesteşte în două propoziţii o întâmplare „foarte importantă” din săptămâna care a trecut, cele mai sfioase zâmbesc doar, cu bucuria în ochi, rupând între dinţi unghia unui degeţel.

O poveste plina de farmec si magie care in zilele noastre nu prea o mai regasim!!!

Baletul,pasiunea mea....

2009-12-13T08:25:00.000-08:00

sleeping awake

2009-12-13T07:54:00.000-08:00

Paşi repezi,
paşi mărunţi,
paşi molcomi,
paşi goi…

Plutesc în visare,
plutesc peste albastrul delir,
plutesc în parfumul iubirii…

Zbor peste timp,
zbor în spuma mării…

Sunt nisipul ce-ţi gâdilă tălpile…particule albe…

zboară peste zâmbetul îngheţat,
zboară în infinit,
zboară peste genele albe…

Plutesc în sânul zăpezii,
plutesc peste trupu-mi adormit…

Păşesc spre realitate…

poze dragute:)):))pt pisicite!!

2009-12-12T13:24:00.000-08:00

Arta pacii

2009-12-10T08:33:00.000-08:00

Fiecare zi din viata unui om contine bucurie si furie, durere si placere, intuneric si lumina, urcusuri si caderi. Fiecare moment este o parte din natura - nu incerca sa te opui sau sa negi ordinea cosmica a lucrurilor.

Nu mai privi lumea cu repulsie si frica. Infrunta cu curaj tot ceea ce iti scot zeii in cale.

Viata insasi este o permanenta incercare. Antrenandu-te trebuie sa te supui unor teste si sa te cizelezi pentru a putea face fata marilor provocari ale vietii. Transcende taramul vietii si al mortii si atunci vei fi capabil sa abordezi cu calm si cu stapanire de sine crizele cu care te vei confrunta.

Fii recunoscator chiar si oamenilor dificili, negativisti si rai. Sa faci fata unor asemenea obstacole este o parte esentiala din antrenamentul in Arta Pacii.

Esecul este cheia succesului;
Fiecare greseala ne invata ceva.

Arta Pacii inseamna sa completezi ceea ce iti lipseste.

Daca inima ta este suficient de mare incat sa-ti cuprinda adversarii, poti vedea prin ei si le poti evita atacurile. Odata ce i-ai invaluit, vei fi capabil sa-i conduci pe calea indicata de cer si pamant.

Sa ranesti un adversar inseamna sa te ranesti pe tine insuti. Arta Pacii inseamna sa controlezi agresiunea fara a provoca ranirea.

Luptatorul care este total trezit poate utiliza in mod liber toate elementele existente in cer si pe pamant. Adevaratul luptator invata cum sa perceapa corect activitatea universului si cum sa transforme tehnicile martiale in modalitati de exprimare a puritatii, bunatatii si frumusetii. Mintea si trupul unui luptator sunt patrunse de iluminare, intelepciune si calm profund.

Arta Pacii este principiul nonrezistentei si tocmai din aceasta cauza ea este victorioasa inca de la inceput. Cei care au intentii rele sau ganduri certarete sunt instantaneu infranti. Arta Pacii este invincibila deoarece nu se lupta cu nimic.

Nu exista intreceri in Arta Pacii. Un adevarat luptator este invincibil deoarece el nu se intrece cu nimeni si nimic. A invinge inseamna sa biruiesti spiritul certaret pe care il gazduiesti in tine.

Fierul este plin de impuritati care il slabesc; prin prelucrare el devine otel si este transformat intr-o lama ascutita de sabie. Fiintele umane se dezvolta dupa acelasi model.

Telul antrenamentului este de a-l intari pe cel slab, de a fortifica trupul si de a slefui spiritul.

Mintea ta ar trebui sa fie in armonie cu functionarea universului; trupul tau ar trebui sa fie acordat cu miscarile universului; trupul si mintea ar trebui sa devina un intreg, armonizat cu activitatea universului.

Cultiva si slefuieste Spiritul luptatorului in timp ce servesti in lume. Lumineaza Calea cu propria ta lumina.

Un luptator trebuie sa opreasca disputele si vrajba. Iubirea universala exista in mai multe forme; fiecarei manifestari ar trebui sa i se permita o exprimare libera. Arta Pacii reprezinta adevarata democratie.

Atunci cand te preocupi de "binele" si "raul" tovarasilor tai, deschizi rautatii o poarta spre inima ta. Testarea, competitia si criticarea altora te vor face slab si te vor infrange.

Divinitatii nu-i place sa fie inchisa intr-un templu. Ii place sa stea in aer liber. Ea se afla aici, chiar in acest trup. Fiecare dintre noi este un univers in miniatura, un sanctuar viu.

Cand faci o plecaciune adanca in fata universului, universul se pleaca si el in fata ta.

Scrisoare catre un prieten!!!

2009-12-05T14:45:00.000-08:00

Trista de mine,comunicarea mi se pare absurda,sau,poate,imposibila.Tumefiata astept in mainile ingerilor.Acopera-ti ochii cu mainile,priveste intunericul,ma mai zaresti?Poate ca uitarea de sine inseamna orizont,prietene,cum arat?Foarte''vesela''prin neputinta de moarte;Foarte ''desteapta''prin neputinata propriei existente....Foarte,foarte....pt ca nici un om nu si-a sarutat lacrimile.Daca privesti atent ai sa ma vezi mangaind amintiri de nisip,pe oplaja,sarutand nebuneste SOARELE.Mi-e tare dor de mine,de oameni si de dragoste.M-im petrecut viata intr-o ''clipa''.Cineva mi-a furat ochii dar mangai apa si rad,calc in piciare iarba si plang,imi aduc aminte de EL si dintr-o data ma inalt.De aici de sus iti scriu tie,prietene pt ati spune ca exista infirmi care doresc sa traiasca,asa ca mine!!

un gand,o lacrima,un sentiment!!

2009-12-02T12:36:00.000-08:00

Te-am iubit si te-am tinut la sanul meu!Am crezut in tine si am sperat ca vei intelege durerea mea.Te-am ridicat din cloaca in care erai,ti-am oferit iubire si lumina!Dar tu,m-ai judecat,mi-ai judecat viata si modul meu de a fi.Ai luat piatra si ai aruncat in mine fara mila si cu multa ura!Ti-am intins mana sperantei,ti-am oferit zambetul meu si inima mea!Te-am lasat sa ma calci in picioare de 1000 de ori,ti-am zambit cand tu erai nervos.Am lasat de la mine totul ,am incercat sa te inteleg.Am vorbit cu ploaia si m-am razboit,ca soarele sa apara si sa-ti incalzeasca sufletul,sa aduca aduca lumina si iubire in viata ta,sa poti simti lucrurile pe care eu le-am simtit.Insa tu ai reusit sa ma lovesti,ai taiat in carne vie ,ai distrus si singurul lucru bun pe care il mai aveam in mine!!Mi-as dori sa purtam o discutie ,sa-mi reprosezi tot ce ai de reprosat ,si sa-ti reprosez si eu,sa refulez,sa plang,sa te vad si dupa aceea cu sufletul gol de iubire,plin de ura si orgolii sa pleci zambind spre alt decor,spre alta scena.Pentru mine ai ramas ca o ploaie ce-ti inunda sufletul de tristete.Sunt cuvinte nerostite,sunt sentimente apasatoare,sunt gesturi gandite dar nefacute la timpul lor si regret.Am suferit si sufar,inima mea a ramas la tine!!Iti doresc sa ai in viata un drum pietruit de iubire,intelegere si multa,multa intelepciune.Probabil ca vei intelege sau nu,poate in viata vei putea realiza sau nu!eu macar sper sa-ti dea D-zeu pe cineva ca tine si sa tii nebunese la ea.Gura de aur nu am,dar clepsidra vietii si batranul timp vor rezolva lucrurile.Ma doare sufletul,ziua mea nu-si mai gaseste raza de soare,noapte visele mele sunt zbuciumate !Blestemele tale m-au ajuns!!!Eu nu blestem,eu nu ingan,timpul va dovedi !Eu imi port crucea mea cu demnitate,si o port pana la capat,fii demn si ai constiinta(macar atat).........nu intrebati de ce am scris asta,probabil ca ma simt singura,si de curand a murit si bunicul meu!!!singuratatea vine si trece dar gustul amar ramane!!acum puteti sa ziceti ca suna a pitzi,puteti sa ma blamati,daca nu va place asta e,ghinion,,,,e blogul meu scriu ce vreau pe el;)

fashion victim 1

2009-10-26T04:42:00.000-07:00

blonda vs bruneta

2009-10-26T04:32:00.000-07:00

deci?:)cum e mai bine:))?

Un nou inceput,un nou gandacel,o noua gargarita!!!Replica mea la relatia cu Gabi!

2009-10-25T04:45:00.000-07:00

Am plans,dar la ce bun?am rostit cuvinte de blestem,lumea nu s-a zguduit,frunzele nu au fosnit mai rau decat fosneau,mi-am amintit clipele frumoase si o ploaie de lacrimi a pornit zile in sir,toate momentele se derulau ca intr-un film prost pe care nu poti sa-l opresti!!Am tinut la tine,am garantat pentru tine,te-am ajutat!indiferenta ta si raceala ta m-au durut,minciuna si faptul ca te-ai eschivat m-au ranit,m-au slutit,am uitat sa zambesc,am uitat sa ma trezesc dimineata si sa ma uit la soare,sa-i simt caldura si lumina!!M-ai schimbat in ceva ce nici eu nu mai recunosc!!!DAR.....a fost o experienta,TU,niciodata nu o sa fii fericit cu adevarat,nu o sa simtit atatea sentimente pe care am incercat eu sa te ajut sa le simti,TU ai viata ta,iar eu pe a mea!Multa bafta,nu mai plang pentru prosti si mincinosi ca tine,nu-mi mai consum energia mea pretioasa pe tine!Esti un nimeni,un nimic,si de acum sunt o noua miruna,o noua gargarita,un nou gandacel!!de ce?pentru ca mi-ai deschis ochii ca nu trebuie sa-mi irosesc viata cu oameni ca tine!!MULTUMESC!de ce?acum sunt de 10 ori mai sigura pe intuitia mea,sunt de 10 ori mai frumoasa,mai luminoasa,mai scorpie si radiez de fericire,de ce??uite deaia !!O femeie intodeauna trebuie sa fie scoprie(dar nu scoprie in care multa lume percepe cuvantul),ca sa aiba o viata frumoasa!!!uite replica mea la tot ce mi-ai facut,nu se compara cu ce mi-ai facut tu,dar macar eu sunt impacata ca m-am descarcat,ca deaia sunt blog-uri;):):)(pentru Gabi)

Despartire...

2009-10-25T04:15:00.000-07:00

Te-am ingropat odata cu tot ce a fost bun in mine,te-am ingropat impreuna cu noptile tale pline de clipe albe!Te-am ingropat impreuna cu ochii tai-frunze ofilite in toamna mea!(pt gabi si cristi S)

pilde si ganduri frumos insirate pe hartie!!

2009-10-25T04:02:00.000-07:00

Nu daruiesti nimic oamenilor,daca nu te daruiesti pe tine insuti!
Chiar daca te voi insela sa stii ca tu nu o sa simti!!;)
Oamenii trebuiesc condusi cu o mana de fier imbracata incatfea!

Fereste-te de a da sfaturi.Problema e prea grea si raspunderea prea mare!

A exista e vital!

2009-10-25T03:49:00.000-07:00

>Daca ce nu exista inseamna a ramane.<">Daca a ramane inseamna sa existi totusi.<">Obsesia devine adanca si deasa <">Obsesia exista pt ca existam<">Obsesia creeaza precedent pentru fiecare ''floare'' ce se naste in aceasta clipa!<

NU!!!

2009-10-25T03:44:00.000-07:00

Nu tulbura cu gandul tau/ tristetea mieilor albi de dorinta./ Nu tulbura izvor cernut/in pumni de foc si ochi de stele./ Nu spune NU/ Luminii...si soarelui,/ si visul care-si asteapta implinirea!

2009-10-25T03:40:00.000-07:00

O hora mare e lumea asta/ Si noi in ea/ Ia-ma de mana,/ In ochii mei gaseste-ti puterea/ Si ridica,si sparge,si infrunta/ demonul acesta numit democratie./ Ia-ma de mana / si du-ma acolo unde:/ Libertatea inseamna dragoste.

Daca ma vrei...

2009-10-25T03:38:00.000-07:00

>Daca ma vrei,/ sa suni!/ ca vin repede / pentru ca sunt deja aici/ si-n loc de usa / zavor am gasit / si noapte adanca si grea / si nu esti,si nu te gasesc,/ dar,/ daca ma vrei / sa suni / eu vin repede!

Eterna intrebare:Cine sunt?

2009-10-25T03:36:00.000-07:00

Periculos de exact / tiparul in care ma caut / ma leaga strans de ''lucruri''/ si ''oameni care nu ma / reprezinta!/ Periculos de exact / ca si tiparul ,/ timpul elibereaza / sensuri din lat / grumazul cainelui / ce si-a pierdut stapanul / cine sunt?/ tiparul,/ cainele,/ stapanul,/ sau neputinciosul care cauta sa va / impresioneze / scriind aceste cuvinte?

Durere..

2009-10-25T03:29:00.001-07:00

Ti-am intins o mana sa te ridici,ti-am oferit un zambet cald,am fost langa tine in toate momentele grele,te-am supravegheat si m-am rugat pentru tine,am dat pana si fericirea pt tine,si tu ?tu ce faci?ma omori lent dar dureros,ma ataci cu nepasare,imi intorci spatele,imi reprosezi,imi dai o palma,urlii,tipi!dar eu cu ce ti-am gresit de tu faci asta?de ce ma calci in picioare fara mila?

Insemnari

2009-10-25T03:27:00.001-07:00

Tot cerul e zbucium… …si eu sunt zbuciumul lui. Apele se revarsa... ...si eu sunt revarsarea lor. Tot cantecul meu este straniu... ...si este straniu pt ca il cant eu. Toata viata mea e stricata... ...si stricaciunea este in mine. Eu insumi sunt zabrelele inchisorii din care-ti vorbesc,mainile mele nu pot ajunge la tine.Cu cat le intind mai tare cu atat imi sap rani mai adanci.unde esti?

Sub semnul lui Binach

2009-10-25T03:24:00.000-07:00

>Ma petrec colorat intre alb si negru,invatand sa tresar cand ingerii isi pierd aripile.Colectionez lacrimi,clasificandu-le in functie de anotimp.Solitara in nepereche,vindecata in neputinta,decolorata,dragostea impleteste,absurd,deochiat imaginile unui trecut care nu-mi apartine. Nu-mi strig mortii-n ajutor,nici nu-mi invoc dreptul la replica,iubesc tacerea asta grea ca un cer si-mi leg sufletul de soare ,sa arda sa purifice durerea asta de amintiri inventate de-un HRIST,ars de-o flacara,numai una,legata de verbul ,a fi' gresit conjugat. Am cules de pe jos 'piatra' aruncata in mine cu atata ura si am considerato 'semn de recunoastere' langa o borna pe care statea scris''child in time'' Va invit aici,la premiera, o premiera absoluta intr-o viata in care contina amputarea!! Personajele fiti voi,dragii mei vizitatori,colectionari,poate ca si mine de clipe unice,sinceri prin neprezenta,reali prin cuvinte,va invit sa ridicati cortina!! (...in spatele ei veti gasi o lacrima,aici va astept,impietrita,pana-n secolul urmator...

Canisa Kris&cristi vatau si nesimtirea

2009-10-25T03:10:00.000-07:00

Canisa Kris este o companie sa-i zicem asa,condusa de un domn ''foarte dragut'' care nu are scrupule si nicisuflet!!bine acum o sa ziceti ca m-am scrantit la cap si ca m-am apucat de scris despre un oarecare tampit!ee....raspunsul este NU,nu este oarecare,este cel mai special dintr-e toti!acum evident vine si intrebarea urmatoare,DE CE ? iar raspunsul va fii:pentru ca: Vinde catei la preturi destul de mari,(pe care ''dansul'' pretinde ca sunt vaccinati,deparazitati si cu alte lucruri incluse)!nu numa ca nu este asa dar sunt caini luati de la dansul care au murit la 11 luni,sau care sunt bolnavi deja! o gagica a deschis pe forumul eco sapiens subiectul despre un catel luat de la aceasta firma ,de la domnul vatau!iar reactia domnul(ca sincer nici domn nu-i putem spune) a fost s-o faca pe respectiva fata(ana) curva,sa-i posteze numerele de telefom pe niste site-uri porno si sa-l ameninte pe administratul forumului(ionut parauseanu) ca-l da in judecata!!!E...bine bine hai sa zicem ca s-a trezit una sa zica aiurea in tramvai si ca nu o avea dreptate dar au mai postat mai multi oameni problemele lor cu catei luati de la dansul si chiar si dovezi!!acum ce sa spun probabil ca ''domnul'' o avea relatii si pile si ii merge,dar in loc sa-i cheme pe toti nemultumitii si sa vina cu dovezi si sa incerce sa rezolve problema linistit,''dansul''a ales sa foloseasca intimidarea,ceea ce sincera sa fiu mi se pare un mare cacat!!nu stiu ce rezolva cu asta,dar ce stiu este ca este un mare idiot care-si baga banii in buzunar,sta in linistit pe un munte de bani invarte afaceri murdare si ''isi traieste viata'',da ce pula mea nu se gandeste ca animalele alea nu sunt vinovate cu nimic si ca isi bate joc de ele!!nu puteau frate sa ramana idiotii pe afacerile cu droguri,politica nu ma intereseaza da sa nu bage niste sufletele asa dragute in cacatul lui???nu are suflet?nu are scrupule?eu stiu ca roata se invarte si sincer sper sa ajunga acest''minunat''domn'' sa simta cum ii da viata cu ceva in cap!!!Bine sunt sigura ca probabil nici de asta nu o sa fie impresionat,probabil e impresionat de curve(ca na are ce fute),de bani(sa aiba cat mai multi bani)si de putere!dar oare acest om e chiar fericit???stie ce e aia fericire??stie ce e aia sa stai sa asculti vantul si fosnetul frunzelor??stie ce e aia sa simti apa marii ,sa simti nisipul incazindiu-ti piciarele?eu nu cred ca stie si pacat ca nu stie!!!! SI revenind la ce ziceam mai sus de ce ''minunatii'' face acest ''om'' eu am avut placerea sa-l cunosc si pe ionut dar si pe ana!!!daca ana e curva??eu sa mor de nu ma duc la vatau si-i pup picioRele!!e super cultivata gagica(bine eu ii zic gagica dar are 25 de ani:D,sper sa nu se supere),are si o surioara care este in anglia,iar ea e o dulceata,cum puii mei frate sa faci asa ceva???nu e moral...HA!!DA CE MAI E MORAL IN ZILELE NOASTRE????...in fine am vrut de mult sa scriu despre asta dar chiar nu am avut timp!!!daca aveti catei de la vatau si vedeti postarea,va rog sa intrati si sa scrieti 2 vorbe pe forum:):) http://ecosapiens.ro/forum/topic/canisa-kris-atentie-vaccinuri-inexistente-si-etichete-false-pe-carnet --->si daca vreti sa stiti mai multe si sa ne sprijini cu o vorba buna uite si id-ul meu;ritza_gargarita!!!